Profesii

La nivel mondial, o tendinţă prinde puternic contur: munca până la adânci bătrâneţi. În Europa de Est, o ţară merge contra curentului

În Rusia, majorarea vârstei de pensionare a venit la pachet cu creşteri de taxe, dar şi cu sprijin financiar generos pentru industria petrolului şi gazelor naturale. Politicile Moscovei au nemulţumit populaţia, rezultatul fiind un val fără precedent de proteste

În Rusia, majorarea vârstei de pensionare a venit la pachet cu creşteri de taxe, dar şi cu sprijin financiar generos pentru industria petrolului şi gazelor naturale. Politicile Moscovei au nemulţumit populaţia, rezultatul fiind un val fără precedent de proteste

Autor: Bogdan Cojocaru

06.11.2019, 21:27 2677

Când banca centrală a Germaniei, un colos al industriei şi exporturilor, cere creşterea vârstei de pensionare, iar Putin ordonă acelaşi lucru în Rusia, o economie predispusă la crize, dependentă de vânzările de gaze şi petrol şi unde speranţa de viaţă este mult mai mică, poţi crede că ceva se va schimba în întreaga lume. Însă în Europa de Est, cea mai mare economie merge contra trendului.

În multe state europene, vârsta standard de pensionare este de 65 de ani. Cine vrea să se pensioneze mai devreme trebuie să se mulţumească cu o pensie mai mică, scrie Deutsche Welle. Societăţile îmbătrânesc rapid, mai ales în lumea dezvoltată, oamenii trăiesc mai mult şi presiunile asupra fondurilor de pensii cresc. Natural, tendinţa este de creştere a vârstei de pensionare. În Germania se estimează că va ajunge la 67 de ani până în 2031. În Franţa, Spania, Belgia, Italia, Grecia şi Danemarca va ajunge la acelaşi nivel. Suedezii se pot retrage din muncă sub o schemă flexibilă, cel mai devreme la vârsta de 64 de ani, dar pentru o pensie mai mică, sau pot continua să muncească până la 69 de ani.

„Tatăl meu are 84 de ani şi încă mai lucrează la compania sa să-şi urmărească interesele“, spune o tânără de 35 de ani din Suedia. „De ce ar trebui să fie o limită de vârstă?“

În unele economii se fac presiuni pentru creşterea limitei la 70 de ani. Cei care propun acest lucru spun că vârsta de pensionare ar trebui să se bazeze pe speranţa de viaţă. În Germania, speranţa de viaţă medie este de 84 de ani pentru femei şi 79 de ani pentru bărbaţi. O viaţă mai lungă face mai grea povara finanţării pensiilor pentru fondurile de pensii. Dar nu toată lumea poate lucra până la 70 de ani.

Există motive ce ţin de sănătate, familie. În Rusia, spre exemplu, bărbaţii trăiesc în medie până la 68 de ani. Dar acolo de la 1 ianuarie a întrat în vigoare legea prin care este majorată vârsta de pensionare cu cinci ani, la 60 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi. Perioada de tranziţie durează până în 2028. Speranţa de viaţă pentru bărbaţi este de 68 de ani, iar pentru femei de 78 de ani. Preşedintele rus Vladimir Putin promisese în 2005 că nu se va atinge de vârsta de pensionare. Însă de atunci economia rusă s-a lovit de mai multe crize, armata rusă a invadat Crimeea, teritoriu ucrainean, iar Moscova sprijină un conflict separatist în estul Ucrainei. În plus, Kremlinul se implică activ, cu soldaţi şi tehnică militară, în războiul din Siria. Occidentul pedepseşte Rusia cu sancţiuni comerciale şi financiare. Toate acestea storc bugetul de bani. Majorarea vârstei de pensionare a venit la pachet cu creşteri de taxe, dar şi cu sprijin financiar generos pentru industria petrolului şi gazelor naturale. Politicile Moscovei au nemulţumit populaţia, rezultatul fiind un val fără precedent de proteste. În primele şase luni ale anului, de-a lungul şi de-a latul Rusiei au fost peste 860 de proteste, potrivit unei analize a ONG-ului moscovit Centrul pentru Drepturi Sociale şi de Muncă. Putin a împlinit 67 de ani anul acesta, depăşind vârsta de pensionare. Observatorii spun că într-un fel sau altul, după ce-i va expira actualul mandat, va rămâne la putere.

În Germania, cea mai mare economie europeană, deoarece oamenii trăiesc din ce în ce mai mult, Bundesbank, banca centrală, cere creşterea vârstei de pensionare la cel puţin 69 de ani, scrie The Local.de. „Din cauza evoluţiilor demografice, sistemul de pensii după modelul contribuţiilor pe par­cursul vieţii va ajunge sub presiuni considerabile în viitor, mai ales de pe la mijlocul deceniului ur­mător“, se arată într-o analiză a băncii. În prezent, vârsta oficială de pensionare pentru femei şi bărbaţi este de 65 de ani, dar este majorată gradual la 67 de ani până în 2031.

Experţii spun însă că actuala vârstă de pen­sionare nu este sustenabilă pentru sistemul de pensii. După retragerea din câmpul muncii a generaţiei baby boomer-ilor, mai puţini muncitori vor fi disponibili pentru a acoperi golurile, ceea ce înseamnă mai puţine contribuţii la sistemul de securitate socială.

De aceea, Bundesbank sugerează majorarea vârstei de pensionare la 69 de ani şi patru luni până în 2070. Instituţii internaţionale ca OCDE, FMI şi Comisia Europeană au sugerat şi ele „majorarea vârstei de pensionare odată cu creşterea speranţei de viaţă“. Sub propunerea Bundesbank, cei născuţi în 2001 se vor pensiona abia în 2070. Această ajustare nu doar că ar uşura povara fondurilor de pensii, argumentează banca centrală, ci „ar întări potenţialul economic general prin creşterea numărului de salariaţi, ceea ce ar întări baza de taxare şi contribuţii sociale“. Prin urmare, Bundesbank se teme că peste decenii nu va mai avea cine să plătească taxele.

În Franţa, premierul Emmanuel Macron este pus pe reforme şi pe necăjit oamenii de rând, mai ales cu schimbările de pe piaţa muncii. Ei se tem că reformistul Macron va majora vârsta de pensionare. Însă acesta a promis că va lăsa vârsta la 62 de ani. Va introduce în schimb noi condiţii financiare care să încurajeze oamenii să muncească mai mult. Modificările îi privesc doar pe cei născuţi după 1963 şi vor fi aplicate gradual, între 2025 şi 2040. Speranţa de viaţă în Franţa este de 79,4 ani pentru bărbaţi şi de 85,3 ani pentru femei.

În Elveţia, vârsta de pensionare este de 64 de ani pentru femei şi de 65 de ani pentru bărbaţi. Cum economia a început să se lovească de problema îmbătrânirii populaţiei şi a epuizării forţei de muncă bine pregătite, OCDE recomandă elveţienilor, pentru menţinerea standardelor ridicate de viaţă şi a serviciilor de calitate cu care elveţienii s-au obişnuit, să mai rabde câţiva ani până la pensionare. Astfel, vârsta ar trebui crescută la 65 de ani imediat pentru ambele sexe, apoi gradual la 67 de ani. Pot urma şi alte creşteri, desigur.

În estul Europei, în Ungaria, vârsta de pensionare creşte din 2010 cu jumătate de an pentru fiecare categorie de vârstă, potrivit Comisei Europene. Limita va ajunge la 65 de ani în 2022 pentru cei născuţi în 1957 şi mai târziu. În 2019, oamenii născuţi în 1955 se pot retrage din muncă la vârsta de 64 de ani. În prezent, în Ungaria fiecare a şasea persoană are peste 65 de ani. Un studiu al Centre for Economic Policy Research arată că limita de vârstă ar trebui urcată cu şapte ani până în 2050. Aceasta deoarece creşte numărul de pensionari raportat la numărul de salariaţi, la fel ca în toate statele OCDE.

În Cehia, cea mai dezvoltată economie din Europa de est, vârsta de pensionare pentru toate persoanele născute după 1971 este de 65 de ani. Limita descreşte odată cu descreşterea anului de naştere. Într-o şedinţă recentă de cabinet, premierul Andrej Babis a spus că nu se atinge de vârsta de pensionare.

În Polonia, cea mai mare economie est-europeană, guvernul de dreapta a scăzut din 2017 vârsta de pensionare la 60 de ani pentru femei şi la 65 de ani pentru bărbaţi, înversând o majorare la 67 de ani aprobată în 2012 de fostul guvern centrist. Măsura a fost criticată de economişti şi de instituţiile financiare internaţionale, care atrag atenţia că populaţia activă scade accelerat chiar şi cu vechea vârstă de pensionare. Pentru a acoperi deficitul de forţă de muncă, Polonia atrage muncitori din Ucraina.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO