• Leu / EUR4.9410
  • Leu / GBP5.6488
  • Leu / USD5.0408
Profesii

Nici boom-ul economic record de după marea criză n-a rezolvat o problemă arzătoare pentru economii şi politicieni: deficitele fondurilor de pensii. Situaţia riscă să se agraveze în Germania şi este critică în SUA

Nici boom-ul economic record de după marea criză n-a rezolvat o problemă arzătoare pentru economii şi politicieni: deficitele fondurilor de pensii. Situaţia riscă să se agraveze în Germania şi este critică în SUA

Proteste în Belgia contra unei reforme a pensiilor

Autor: Bogdan Cojocaru

21.12.2018, 00:07 761

Deşi este cea mai mare şi mai puternică economie din Europa şi realizează deja de cinci ani excedent bugetar, Ger­mania nu reuşeşte să-şi rezolve o pro­blemă care tinde să devină ge­nerală în lume: siguranţa fondurilor de pensii.

Fondurile de pensii germane, puternic regle­men­tate, au probleme după perioada de dobânzi extrem de mici de după marea criză financiară globală. Analiştii spun că dificultăţile vor deveni şi mai mari dacă dobânzile rămân mici, iar fondurile continuă să facă investiţii neinspirate, scrie Handelsblatt.

Autoritatea de reglementare a sectorului financiar din Germania BaFin a plasat 31 din cele 136 de fonduri de pensii ale ţării sub supraveghere specială pentru că nu au capital suficient pentru onorarea tuturor obligaţiilor. Câteva dintre aceste fonduri nu mai au voie să intre în afaceri noi. Fondurile de pensii din Germania au sub administrare investiţii de 164 de miliarde de euro pentru circa 9,2 milioane de salariaţi şi pensionari.

În Marea Britanie, până la Brexit a doua eco­nomie ca mărime din Uniunea Europeană, dobânzilor mici li se adaugă şi o altă problemă pentru fondurile de pensii. Acestea se confruntă cu un deficit de 592 de miliarde de lire sterline. Însă ieşirea ţării din UE, prevăzută pentru martie 2019, ar putea umfla defi­citul cu 37% dacă se produce fără un acord de acces al ţării la piaţa comunitară, potrivit Financial Times, care citează o analiză a specialistului în mana­gementul riscului Cardano. La creşterea obli­gaţiilor va contribui impactul reducerii randamentelor obligaţiunilor guvernamentale brita­nice, al slăbirii lirei sterline şi al accelerării inflaţiei asupra obligaţiilor de plată a pensiilor pe termen lung. Din contră, un Brexit ordonat ar contribui la scăderea deficitului schemelor de pensii cu 24%.

În sectorul privat, unul din mecanismele prin care ieşirea Marii Britanii din UE poate influenţa deficitul este evoluţia lirei sterline. 70% dintre companiile cu acţiuni cuprinse de indicele bursier FTSE 100, adică 70% dintre principalele companii britanice, desfă­şoară o mare parte din operaţiuni în afara ţării. Deprecierea lirei le-ar avantaja deoarece le-ar face mai mari veniturile realizate în străinătate şi schimbate în lire, a explicat Darius McDermott, managing director la Chelsea Financial Services. De cât de repede pot fi acoperite deficitele fondurilor de pensii în sectorul privat depinde de companii şi de priorităţile lor, care deocamdată sunt acţionarii. FT nota în octombrie că eforturile companiilor de peticire a deficitelor sunt eclipsate de dividendele plătite.

Coloşii din FTSE 100 au accelerat plăţile către acţionari cu miliarde de lire sterline chiar dacă autoritatea de reglementare le-a avertizat să nu-şi neglijeze schemele de pensii. Aceştia au plătit 8,2 miliarde de lire pentru repararea deficitelor de pensii în anul fiscal încheiat pe 31 martie, cu aproape 25% mai puţin decât contribuţiile cumulate de 10,8 miliarde de lire din anul anterior.

În acelaşi timp, dividendele totale plătite de aceleaşi companii au crescut de la 71,2 miliarde de lire la 84,4 miliarde de lire. 37 dintre companiile din FTSE 100, printre care Royal Dutch Shell, Unilever şi Vodafone, şi-ar fi putut acoperi complet deficitele schemelor de pensii cu plăţi echivalente cu divi­dendele pe un an.

În SUA, cea mai mare economie a lumii, în vara acestui an gaura din schemele de pensii ale oraşelor şi sta­telor era de mărimea economiei Japoniei, a treia ca mă­rime a lumii. Multe dintre fondurile de pensii riscă să intre în insolvenţă dacă guvernele locale nu majo­rea­ză taxele, nu alocă noi fonduri sau nu conving an­gajaţii să renunţe la o parte din ce li se datorează, scrie The Wall Street Journal. După unele estimări, oraşele şi statele americane se confruntă cu un deficit de 5.000 de miliarde de dolari în fondurile de pensii destinate salariaţilor din sectorul public. În Kentucky, o schemă majoră de pensii care acoperă angajaţii de la stat avea în anul fiscal 2017 doar 16% din necesarul pentru îndeplinirea promisiunilor de plată, potrivit Public Plans Database. Un fond al angajaţilor muni­cipali din Chicago avea mai puţin de 30% din necesar. Sistemul de pensii pentru salariaţii publici din New Jersey este atât de subfinanţat încât ar râmăne fără resurse în 12 ani, arată un studiu al Pew Charitable Trusts.

Schemele de pensii guvernamentale şi locale au pierdut aproape 35 de miliarde de dolari între 2008 şi 2009, anii de după marea criză financiară. În schimb, pa­sivele au crescut cu peste 100 de miliarde de dolari pe an. Nici măcar un boom de nouă ani pe pieţele de ac­ţiuni nu a putut acoperi gaura. Cifrele Public Plans Da­tabase arată că schemele de pensii de stat şi locale din SUA au mai puţin de trei treimi din banii de care au nevoie pentru a-şi respecta promisiunile de plată. Acesta este cel mai scăzut nivel al resurselor din 2001 încoace.

În Germania, economia de care depind exporturile Europei de Est, fondurile de pensii, care diferă în mărime deoarece acoperă firme variind de la coloşii listaţi pe bursă la afaceri de familie, suferă din cauza unei perioade prelungite de dobânzi apropiate de zero. Acestea le-au îngustat profiturile din investiţii. Însă în unele cazuri pagubele au fost cauzate de decizii de investiţii neinspirate. 

Heinke Conrads, broker de asigurări la Willis Towers Watson, spune că şi mai multe fonduri vor avea probleme în 2019 şi 2020. Multe dintre fonduri au ca ţintă un randament de 3,5%, nivelul de care au nevoie pentru a-şi putea îndeplini obligaţiile de plată. Însă ţinta este din ce în ce mai greu de atins.

Şeful BaFin Frank Grund a avertizat în mai că mai multe fonduri vor avea nevoie de capital nou. La acea vreme, 45 de fonduri au fost puse sub Ñsupraveghere intensivă“. Avertismentul a funcţionat, 14 dintre jucători ieşind de pe lista celor sub supraveghere specială deoarece au primit injecţii de capital sau au promis că vor primi mai mulţi bani, au spus pentru Handelsblatt surse apropiate situaţiei. Un exemplu este gigantul din industria chimică BASF, care a adus un aport de 317 milioane de euro anul trecut fondului său de pensii. Problema este că nu toate fondurile sunt susţinute de companii cu dare de mână  sau lichide. Multe fonduri aparţin de grupuri fragmentate de firme sau organizaţii. Un exemplu este fondul de pensii al Caritas, o organizaţie caritabilă a bisericilor, care acoperă 25.000 de angajaţi ai bisericilor, ai unor grupuri de ajutor şi ordine religioase. BaFin a interzis fondului să intre în afaceri noi în mai. De atunci, cei care contribuie cu bani la Caritas se ceartă legat de cine este de vină, de cine ar trebui să aducă bani şi de cât ar trebui să fie contribuţiile.

Recent, fondul de pensii al consilierilor fiscali a raportat că o revizuire a rezultatelor pentru 2017 a dus la un deficit de 17,8 milioane de euro. Doar jumătate din obligaţiile de plată de 40 de milioane de euro au putut fi respectate. Fondul anticipează un deficit similar pentru anul acesta.

 
 
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - astăzi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9410
Diferență: 0,0891
Ieri: 4.9366
Azi: 5.0408
Diferență: 0,9776
Ieri: 4.9920
Azi: 5.6488
Diferență: 0,3001
Ieri: 5.6319
Azi: 5.0873
Diferență: 0,1831
Ieri: 5.0780