Miercuri, 13 mai 2026, Institutul Naţional de Statistică va publica dimineaţă la ora 09.00 primele date estimate pentru evoluţia PIB în Trimestrul I 2026, care ne va da o primă imagine despre cum merge economia României.
Din păcate economia a mers prost, recesiunea de la finalul anului trecut a continuat şi în primul trimestru al acestui an din cauza unei scăderi semnificative a consumului, care nu cred că a putut să fie compensată de o creştere semnificativă a investiţiilor, că tot se bate monedă pe schimbarea modelului economic al României.
Ca şi cum această recesiune nu ar fi fost de ajuns, acum suntem şi fără guvern, şi fără premier, cu toate partidele „luându-şi gâtul“ pe platformele sociale, ceea ce contribuie la sentimentul negativ pe care îl au companiile şi consumatorii faţă de situaţia economică, politică şi socială actuală.
În loc ca acum să avem un plan de urgenţă pentru relansarea consumului, pentru o relansare economică pe termen scurt, noi ne uităm cum un preşedinte, Nicuşor Dan, încearcă să găsească un consens pro-occidental care să dea un alt premier şi un alt guvern.
Tare mi-e teamă că, tot căutând un nou premier, economia, businessul, companiile şi nu în ultimul rând consumatorii vor deveni din ce în ce mai nervoşi, ceea ce va creşte tot mai mult curentul anti-occidental, anti-UE etc..
Dacă treci dincolo de cafenelele de specialitate din birourile corporatiste din Bucureşti şi te duci să vezi ce e în ţară, vei constata că lumea s-a săturat de politica actuală a partidelor tradiţionale şi îşi îndreaptă privirea din ce în ce mai mult către Călin Georgescu, AUR, alte personaje noi.
De ce să nu vedem cum este şi cu ceilalţi, cu alţii, spun antreprenorii români/femierii, care nu înţeleg de ce preţurile din piaţă la cereale sunt atât de mici, în condiţiile în care costurile lor au crescut substanţial. De aici până la teoria conspiraţiei - că străinii, cei care fac preţurile în agricultură (traderii), vor să termine agricultura românească de tot, vor să-i termine pe fermierii români de tot, să-i facă să lucreze pentru alţii – nu este decât un pas.
Toată lumea se uită la Bucureşti, să vadă un lider care să dea un semnal pentru ţară, dar aşteaptă în zadar.
Cei care l-au dat jos pe Bolojan, cei din faţă şi cei din spate, ar fi trebuit să vină până acum cu altcineva, să vină măcar cu o altă alternativă.
Dacă Bolojan a fost cel care a tăiat „de la mame, de la veterani“, a majorat TVA, a pus impozit pe pensii şi nu a fost bun pentru că adus scăderea puterii de cumpărare, „sărăcirea poporului“, acum ar fi trebuit să-i vedem pe cei care vor să aducă bogăţie, vor să crească puterea de cumpărare, vor să oprească scăderea consumului. Dar dacă ar fi să-l citez pe liderul UDMR Kelemen Hunor, s-ar putea să dureze mai mult până se va găsi o altă coaliţie, un alt premier, un alt guvern.
Acum economia este în recesiune, pentru că după Trimestrul I aceeaşi situaţie se regăseşte şi în Trimestrul II, şi tare mi-e teamă că vom închide anul 2026 cu o scădere economică care va accentua şi mai mult criza politică şi socială.
BNR ţine cursul valutar cât poate, creşterea de acum de peste 2% a fost ţinută sub control cu câteva miliarde de euro, inflaţia va rămâne sus mult mai multe luni decât s-ar fi estimat, iar scăderea puterii de cumpărare se va accentua, chiar şi în condiţiile în care de la jumătatea anului va creşte salariul minim pe economie cu 275 de lei brut (de la 4.050 de lei la 4.325 de lei), adică 125 de lei net, creştere salarială care este deja mâncată de creşterea preţurilor de până acum.
Consumul nu poate fi relansat cu 125 de lei.
Companiile private, antreprenorii, patronii sunt extrem de nervoşi pe situaţia economică actuală, sunt extrem de nervoşi pe liderii politici că nu fac nimic şi că se ceartă toată ziua, sentiment care se vede în deciziile de business pe care le iau.
Toată lumea încearcă să-şi protejeze cash-ul, tăierile de costuri se vor accelera, iar de angajări sau majorări salariale nici nu se pune problema.
Din ce în ce mai multă lume se întreabă ce face şi ce caută Nicuşor Dan la Palatul Cotroceni, pentru că nu este în stare să ţină partidele, să-i ţină pe liderii politici sub control astfel încât economia şi societatea să nu derapeze de tot.
Dacă economia ar fi fost pe plus, nimeni nu şi-ar fi bătut capul cu ce fac cei de la Bucureşti, dar din păcate nu mai suntem în această situaţie.
Dacă economia intră în toamnă tot pe minus, tot cu acest sentiment negativ pentru clasa politică, din recesiune ne vom duce în criză.
