Profesii

O explicaţie statistică a şomajului scăzut din România: 380.000 de români nu au loc de muncă, dar nici nu îşi caută. Dacă ar fi luaţi în calcul şi aceştia, şomajul ar ajunge la un milion de persoane

În 2014 au fost înregistrate 238.000 de persoane care voiau să lucreze cu normă întreagă dar nu aveau unde

În 2014 au fost înregistrate 238.000 de persoane care voiau să lucreze cu normă întreagă dar nu aveau unde

Autor: Adelina Mihai

24.04.2015, 00:09 2356

Anul trecut, 380.000 de români îşi doreau să aibă un loc de muncă, dar nu făceau niciun efort pentru a-şi găsi o slujbă sau nu doreau să înceapă programul de lucru în viitorul apropiat, arată un indicator comunicat ieri pentru prima dată de către reprezentanţii Institutului Naţional de Statistică.

Astfel, cele 380.000 de persoane care formează „forţa de muncă potenţială adiţională” reprezintă numărul total de persoane care fac parte din populaţia inactivă (definită de numărul total de elevi sau studenţi, pensionari, casnice sau persoane întreţinute) care vor să lucreze, dar care nu îşi caută de lucru (situaţie în care se află 376.000 de persoane) sau care îşi caută de lucru, dar care nu vor să lucreze în perioada imediat următoare (din motive de să­nătate, de exemplu). Majoritatea oame­nilor care formează forţa de muncă potenţială adiţională sunt persoane din mediul rural care nu îşi caută activ un loc de muncă şi care aşteaptă, în general, să primescă oferte de muncă de la angajatorii care vin să îi angajeze sezonier.

Aceste persoane nu intră în categoria şomerilor, definiţi, din punct de vedere statistic, drept persoane care îndeplinesc simultan 3 condiţii: nu au loc de muncă, pot începe să lucreze în următoarele două săptămâni şi şi-au căutat activ un loc de muncă în ultima lună.

Astfel se poate explica, cel puţin parţial, de­calajul dintre numărul scăzut de şomeri din România – de 629.000 de persoane anul trecut (adică o rată a şomajului de numai 6,8%)-  în condiţiile în care numărul de sa­la­riaţi a fost de 5,8 milioane de persoane, iar po­pulaţia aptă de muncă este de 9,2 mi­lioa­ne de persoane (care include şi per­soa­nele care lucrează în agricultura de subzistenţă).

Datele privind forţa de muncă potenţială adiţională pot  explica şi rata scăzută a şomajului din România prin comparaţie cu alte state: dacă în România şomajul a fost de 6,8% în 2014, în Spania şomajul era la finalul anului trecut de 23,7%, în Portugalia de 13,4%, în Italia de 12,9%, în Polonia de 8%, iar media statelor Uniunii Europene a fost de 11,4%.

De asemenea, Statistica a mai făcut public ieri încă un indicator, al persoanelor „subocupate”. Astfel, în 2014 a fost înregistrat un număr de 238.000 de persoane din categoria „persoanelor subocupate”, care lucrau cu normă parţială de lucru şi care şi-ar fi dorit să lucreze cu normă întreagă.