Anuntul facut de ministrul muncii Dan Mircea Popescu potrivit caruia aproape un sfert dintre prevederile Codului muncii ar putea fi modificate conform celor convenite de Ministerul Muncii cu partenerii sociali, le da sperante angajatorilor, care in reptate randuri, au cerut modificarea unora dintre prevederile actuale ale Codului, si care se grabesc sa revina cu propuneri.
Astfel, reprezentantii companiilor care activeaza in domeniul constructiilor reunite in Asociatia Romana a Antreprenorilor de Constructii au anuntat ca au depus deja la Ministerul Muncii propunerile lor. La randul lor, oficialii Confederatiei Patronale din Industria Romaniei (CONPIROM) sustin ca au formulat 80 de observatii la adresa Codului muncii, pe care de asemenea, le-au transmis Ministerului Muncii. Acestora li se adauga si membrii Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) care spera ca de aceasta data propunerile organizatiilor patronale vor fi luate in seama astfel incat sa se inlature dezechilibrul existent in prezent intre drepturile patronatelor si cele ale angajatilor.
"Codul muncii a introdus reglementari disproportionate in ceea ce priveste obligatiile partilor. In sarcina angajatorilor sunt stabilite un numar de 240 de obligatii, din care 120 sunt obligatii directe. In sarcina angajatilor sunt stabilite doar 58 de obligatii, din care 15 sunt obligatii directe. Drepturile salariatilor depasesc cu mult drepturile patronului, care este cel care creeaqza locuri de munca", a declarat Teodor Ion, purtatorul de cuvant la CNIPMMR.
Principalele propuneri de modificare a Codului muncii formulate de o parte din patronate sunt:
* echilibrarea raspunderilor dintre angajatori si salariati, dintre sindicat si patronat;
* simplificarea procedurilor de angajare si concediere a salariatilor;
* simpificarea procedurilor de informare a salariatilor anterior incheierii contractului individual de munca prin comunicarea de catre angajtor a ofertei de angajare sub forma contractului de munca, cu reglementarea obligatiei de raspuns a angajatului;
* eliminarea obligatiei angajatorului de acordare a indemnizatiei pentru neconcurenta avand in vedere ca fidelitatea salariatului catre angajator exclude posibilitatea concurentei acestuia cu angajatorul sau si ca Legea 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale sanctioneaza contraventional si penal faptele savarsite;
* eliminarea obligatiei constituirii fondului de garantare pentru plata creantelor salariale;
* eliminarea limitarii timpului de lucru la 48 de ore pe saptamana - reprezentantii angajatorilor din constructii spun ca au ajuns la un acord cu Ministerul Muncii potrivit caruia, in domeniile caracterizate de sezonalitate, timpul de lucru sa fie de 48 de ore ca medie anuala. Acestia sustin ca doresc ca "ceea ce au obtinut pe o hartie de la minister" sa fie inclusa in Codul muncii;
* cresterea duratei perioadei de proba si abrogarea prevederii privind interdictia angajatorului de angajare succesiva a mai mult de trei persoane pe perioada de proba pentru acelasi post avand in vedere ca buna credinta se prezuma si ca prevederea respectiva avea ca efect imposibilitatea angajatorului de a verifica aptitudinile profesionale ale salariatului prin perioada de proba pentru cel de-al treilea salariat;
* reglementarea incheierii contractului individual de munca pe perioada determinata in cazul perioadei de proba, propunere care simplifica procesul de concediere in cazul in care salariatul nu trece testul verificarii aptitudinilor in perioada de proba;
* mentinerea carnetelor de munca si abrogarea dispozitiilor privind registrul general de evidenta a salariatilor;
* eliminarea aplicarii procedurii cercetarii prealabile in cazul concedierii pentru necorespundere profesionala a angajatului si inlocuirea ei cu evaluarea performantelor profesionale a angajatilor;
* reducerea termenului de notificare a concedierilor colective catre sindicat de la 45 de zile, la 15 zile calendaristice avand in vedere ca la acest termen se adauga si termenul de preaviz de 15 zile lucratoare;
* reglementarea obligatiei si termenului de raspuns al inspectoratului teritorial de munca la notificarea angajatorului de concediere;
* simplificarea procedurilor de sanctionare discipinara si de angajare a raspunderii patrimoniale a salariatilor;
* modificarea rolului sindicatelor in stabilirea normelor de munca.
Organizatiile patronale, dar si investitorii straini au solicitat Guvernului, in reptate randuri, modificarea unora dintre prevederile actuale ale Codului muncii, pentru a asigura un mediu de afaceri performant si competitiv. Investitorii straini au contestat unele articole considerandu-le restrictive si birocratice, iar patronii autohtoni sunt de parere ca multe din prevederile noului Cod al muncii au efecte negative asupra mediului economic, ingreunand relatiile dintre firme si angajati.
Acestora li s-au adaugat in timp si diverse organisme internationale precum Banca Mondiala sau Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). Astfel, in ultimul raport de tara al BERD se arata ca slabiciunile sistemului juridic se numara printre cele mai importante obstacole care impiedica derularea afacerilor investitorilor straini in Romania. In acest context, specialistii BERD spun ca desi noul Cod al muncii a fost adoptat pentru a aduce legislatia romaneasca la nivelul reglementarilor europene, el nu face decat sa introduca restrictii excesive si sa creeze rigiditati pe piata muncii, impiedicand dezvoltarea sectorului privat.
De asemenea, in Memorandumul Economic de Tara pentru Romania realizat de Banca Mondiala (BM) se arata ca Romania are nevoie de o mai mare flexibilitate a pietei muncii care sa reduca dezechilibrul dintre diverse sectoare sub aspectul ocuparii si sa mareasca si competitivitatea, reducand astfel riscurile cu care se va confrunta sustenabilitatea cresterii economice pe masura ce pe piata Uniunii Europene si pe cea globala devine tot mai accentuata. In document se arata ca firmele, atat cele romanesti, cat si cele straine, declara ca legislatia ridiga privind ocuparea fortei de munca reprezinta un obstacol in calea unei activitati eficiente. Comparativ cu alte tari, Romania are unele dintre cel mai rigide conditii de ocupare a fortei de munca, cu o stricta restrictionare a numarului de ore lucrate si a celor prestate noaptea si in zilele de sarbatoare legala, si cu un salariu minim relativ ridicat ca pondere din salariul mediu. "In multe privinte, noul Cod al muncii este mai restrictiv decat cel initial", se arata in Memorandum.
Sindicalistii: modificarea Codului muncii, convenita doar cu patronii
Blocul National Sindical si confederatia "Cartel Alfa" si-au reafirmat opozitia fata de modificarea Codului muncii, reprosand ministrului muncii ca lasa "falsa impresie" ca sindicatele ar sustine amendarea acestei legi, negociata mult timp inainte de a fi adoptata prin raspundere guvernamentala. "Apreciem ca exista o bruma de complicitate intre actualul ministru al muncii si patronate pe marginea acestor modificari, de care toata lumea pomeneste, dar nu se refera la continutul lor", a declarat Dumitru Costin, liderul Blocului National Sindical (BNS), sustinand ca BNS nu a fost consultat cu privire la eventuale modificari aduse Codului Muncii. La randul ei, conducerea "Cartelului Alfa" denunta initiativa, reprosand ministrului Dan Mircea Popescu ca face declaratii "pripite si eronate" referitoare la sustinerea sindicatelor fata de acest demers si sustinand ca modificarea Codului Muncii are la baza "calcule electorale". "Suntem de acord cu patronii romani si investitorii straini in privinta necesitatii de a crea un mediu de afaceri performant si competitiv in Romania. Consideram insa ca o cale mult mai sigura si mai eficienta pentru atingerea acestui obiectiv ar fi reducerea urgenta si substantiala a fiscalitatii impovaratoare, eradicarea coruptiei sufocante, combaterea muncii la negru si crearea unui cadru legislativ stabil", sustin liderii "Cartelului Alfa".
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
