Reprezentanţii Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România - AOAR au anunţat, luni, că îşi menţin neschimbată poziţia cu privire la efectele negative înregistrate în economie în urma adoptării unor măsuri administrative discreţionare, de natură populistă, precum creşterea sau îngheţarea de salarii.
Membrii AOAR au precizat, într-un comunicat de presă transmis luni, că îşi menţin poziţia ţinând cont de poziţiile publice exprimate de reprezentanţii sindicatelor, de analiştii economici şi de oamenii politici în legătură cu posibila îngheţare a salariilor din sectorul bugetar în anul 2019.
Într-o scrisoare trimisă săptămâna trecută Comisiei Europene, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a făcut propunerea de îngheţare a salariilor bugetarilor la nivelul din decembrie 2018, astfel încât, anul viitor, să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 3%. Fragmentul de scrisoare care include această propunere a fost făcut public sâmbătă de senatorul PNL Florin Cîţu, iar Eugen Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor, l-a confirmat. În aceeaşi zi, Lia Olguţa Vasilescu, ministrul Muncii, a prezentat schema de creştere a salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, nu cu 1 ianuarie 2019.
Pentru a-şi susţine poziţia, reprezentanţii Asociaţiei au atras atenţia asupra încetinirii creşterii economice în anul 2018, de circa 4,4% în prezent, faţă de nivelul de 5,3% menţinut ca premisă la aprobarea primei rectificări bugetare din acest an.
„În astfel de condiţii, anunţarea devansării creşterii salariului minim pe economie începând cu 1 noiembrie 2018, faţă de 1 ianuarie 2019, reprezintă o măsură populistă, arbitrară, afectând negativ sectorul privat, cu deosebire industria prelucrătoare”, au subliniat reprezentanţii AOAR.
De asemenea, membrii AOAR susţin că au constatat, cu regret, că prevederile din Programul de guvernare privind îmbunătăţirea relaţiei Guvern-mediul de afaceri rămân simple declaraţii politice, de natură electorală.
„Toate măsurile adoptate de guvernele ce s-au succedat de la 1 ianuarie 2017 au pus la grea încercare companiile, afectând semnificativ încrederea şi performanţa mediului socio-economic. Pericolul ignorării de către decidenţii politici a cererilor fundamentate venite dinspre mediul de afaceri constă în reducerea semnificativă a investiţiilor, amplificarea tensiunilor pe piaţa muncii şi o mai accentuată încetinire a creşterii economice”, au afirmat reprezentanţii AOAR.
Reprezentanţii AOAR au reamintit că au atras atenţia că măsurile de creştere a salariilor înainte de revizuirea temeinică a legislaţiei relevante, în multe cazuri contradictorie (modificări frecvenţe ale unor prevederi sau solicitarea aplicării unor prevederi în termene scurte, nerealiste), nu-şi vor atinge scopul de interes public.
„Dincolo de concurenţa neloială făcută mediului privat, creşterea salariilor în administraţia publică, sănătate şi educaţie, fără aplicarea unor criterii de performantă, nu a dus la o îmbunătăţire a acestor servicii pentru firme şi cetăţeni. (...) În mod deosebit, AOAR dezaprobă lipsa de voinţă politică în ceea ce priveşte informatizarea serviciilor publice, contrar declaraţiilor şi angajamentelor exprese, repetate de către toţi decidenţii politici. Consecinţa lipsei informatizării administraţiei publice şi a celei locale este accentuarea presiunilor vizând creşterea numărului de angajaţi (peste 15.000 de noi angajaţi în sistemul public în anul 2017), motivată de gradul mare de incărcare”, au mai apreciat reprezentanţii AOAR, în comunicatul de presă transmis luni.
