Profesii

Omul de afaceri Joseph Serrousi, „regele confecţiilor”, s-a stins din viaţă

Omul de afaceri Joseph Serrousi, „regele confecţiilor”, s-a stins din viaţă

Autor: Alex Ciutacu

27.06.2018, 15:10 13960

Omul de afaceri de origine sudaneză Joseph Serrousi, supranumit „regele confecţiilor”, care a construit în România imperiul J&R Enterprises, s-a stins din viaţă.

Serrousi a venit pentru prima dată în România în 1965, iar la căderea regimului comunist, în 1989, avea deja afaceri în derulare de 55 milioane de dolari în România.

A început să producă sub brandul Serrousi în 1990, când a cumpărat prima fabrică la Odorheiu Secuiesc. A început să lucreze pentru branduri celebre precum Hugo Boss, încă din anii 90, când industria textilă era în derivă.

În 1990 a plătit 1,2 milioane de dolari pe 25% din acţiunile primei fabrici din Odorheiu Secuiesc, iar până în 2007 acesta investise deja peste 85 de milioane de euro în România. Tot în 2008, 95% din producţia companiilor sale mergea la expodt, restul fiind comercializat în peste 30 de locaţii, dintre care patru magazine sub brandul No 36.

În 2009 omul de afaceri de origina sudaneză şi-a reorganizat întreaga afacere pornită înainte de 90, dar cu toate acestea Serrousi a ajuns la un punct în care nu-şi mai poate evalua imperiul, admiţând că nimeni nu mai este interesat să investească în producţia de textile.

Cele trei fabrici ale familiei fac parte din grupul J&R Enterprises, care a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de peste 29 de milioane de euro, în scădere cu 12% faţă de anul anterior, cu un profit de 11 milioane de euro.

Ce scria Business Magazin despre ”Regele Confecţiilor” în 2008

Din ce in ce mai rau

Seroussi a venit pentru prima data in Romania in februarie 1965, iar caderea comu­nismului, in 1989, l-a prins cu afaceri de 55 de milioane de dolari in tara. Dupa Revolutie, in 1990, Seroussi a infiintat J&R Enterprises si a inceput extinderea prin achizitii. Prima fabrica pe lista de achizitii a fost Ikos Conf din Odorheiul Secuiesc, spe­cia­lizata in confectii barbatesti; au urmat Norada, tot in Odorheiul Secuiesc, Serconf din Botosani si Serca din Calarasi. Din cinci fabrici, Seroussi a ramas acum cu trei, dupa ce a vandut Serca si a inchis fabrica din Tulcea. In tot acest timp, sudanezul spune ca a investit peste 100 de milioane de euro in afacerile din Romania.

“Singurul lucru clar este ca nimic nu este clar”, repeta aproape obsesiv Joseph Seroussi, proprietarul J&R Enterprises, cand vorbeste despre viitorul companiei sale in contextul crizei economice mondiale. Aceeasi incertitudine domneste si printre alti producatorii de confectii, care au facut profit pana acum aproape exclusiv din export.
 

“Direct sau indirect, criza financiara internationala afecteaza pe toata lumea”, reflecteaza Joseph Seroussi, un sudanez care face afaceri in Romania de mai bine de 40 de ani, la gandul ca, in mai putin de o luna, comenzile de lohn i-au scazut cu cel putin 20%. “Acum impactul pare mic, dar se va simti serios prin somaj si mai putin export”, continua proprietarul J&R Enterprises, companie de confectii pe care a infiintat-o in 1990 si care exporta 95% din productie.

Concret, cele trei fabrici ale J&R - Ikos Conf si Norada din Odorheiul Secuiesc si Serconf din Botosani - vor lucra acum 800.000 de costume, fata de un milion, cat era comanda initiala a clientilor externi, plus inca 1,2 milioane de perechi de pantaloni, cu 800 de bucati mai putin decat anul trecut. “Este prima data cand colaboratorii diminueaza cantitatile. De obicei voiau mai mult”, subliniaza Seroussi, explicand ca actuala criza financiara vine pe fondul celei a materiilor prime, a scumpirii utilitatilor si a invaziei de produse ieftine din Asia. Numai ca pana acum nu se punea problema ca n-ar avea pentru cine sa produca, ci mai degraba ca nu avea suficienti angajati care sa lucreze in fabrici. Acum, fabricile folosesc doar 40% din capacitatile de productie, iar numarul de angajati a scazut pana la 5.900, avand in vedere ca in ultimii doi ani au plecat de la fabricile J&R Enterprises in jur de 2.000 de angajati, conform lui Seroussi. Prin urmare, si incasarile grupului au scazut cu aproape 40% in ultimii patru ani, ajungand anul trecut la circa 42 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finantelor.

Privind retrospectiv, lipsa fortei de munca ramane cea mai mare problema din industrie, pe care o recunosc toti producatorii. Cifrele Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS) arata ca, de doi ani incoace, productia industriala a scazut cu circa 26% si aproape 80.000 de salariati au fost trecuti pe lista disponibilizarilor sau au plecat de buna voie. “Paradoxal, contextul economic actual va avea si un efect pozitiv, in sensul stabilizarii personalului, din cauza ca s-au inchis multe din fabrici, in special cu actionariat strain, orientate strict pe export. Iar angajari nu mai face nimeni”, arata Sorin Chiriac, directorul general al producatorul de confectii Caremil Roman. Una din fabricile inchise recent din lipsa de comenzi este Toscano din Turda, care lucra lunar peste 10.000 de perechi de incaltaminte destinate exportului, in special in Italia. Toti cei 105 angajati au fost disponibilizati.

Caremil, o companie care directioneaza la export 90% din productia lunara de 70.000 de articole de confectii (bluze, fuste, pantaloni sau rochii), se numara printre primele afectate de restrangerea comenzilor. “Cantitatile au scazut cu 20% in februarie si martie si la jumatate in lunile octombrie si noiembrie. Prin urmare nu am mai avut nici comenzi pentru firmele care subcontractau de la noi”, spune Sorin Chiriac, explicand ca in aceste conditii fabrica a trebuit sa lucreze pentru piata interna intr-un procent mai mare decat de obicei. Caremil detine marca Senso, pe care o vinde prin 15 magazine proprii. “Incercam sa castigam aici o cota cat mai mare de piata”, sustine Chiriac, care intentioneaza sa mai deschida inca doua magazine pana la sfarsitul anului in curs si sa le relocheze pe cele care nu au traficul si vanzarile asteptate. Cand vine vorba de noi magazine in 2009, Chiriac nu se lanseaza insa in estimari. “Greu de spus ce si cum din cauza dificultatilor de finantare. Strict din surse proprii nu putem deschide mai mult de trei magazine”, recunoaste directorul Caremil. Revenind la vanzarile pe pietele exter­ne, Chiriac se linisteste la gandul ca “in decembrie si ianuarie suntem acoperiti suta la suta. Este pentru prima data in cei 12 ani de functionare cand vom lucra la capacitate maxima”.

Compania, care a inregistrat in primele noua luni ale anului in curs afaceri de 2,6 milioane de euro, este controlata in procent de 50% de Bogdan Toporas Pitigoi, restul actiunilor fiind impartite in mod egal intre sotii Sorin si Cristina Chiriac. Cei trei par­te­neri detin impreuna si fabrica de tricotaje Smirodava, care produce lunar 30.000 de pulovere, jachete, veste sau com­pleuri, pe care le exporta tot in procent de 90%. Comenzile de tricotaje au scazut cu circa 30%, ca urmare si a cresterilor de preturi pe care a trebuit sa le opereze com­pania “din cauza majorarii salariului minim si a scumpirii utilitatilor”, motiveaza mana­gerul. In primele noua luni din 2008, fabrica de tricotaje a rulat 1,8 milioane de euro.

Cel putin cateva luni de acum incolo vor avea de lucru si cei 2.200 de angajati care lucreaza la Braiconf Braila, asigura directorul general Anca Nisioi. Compania exporta 80% din productia lunara de 250-300.000 de camasi barbatesti si bluze de dama in Germania, Franta, Danemarca, Suedia sau Italia, iar restul productiei este vanduta in tara printr-o retea de 16 magazine administrate direct de Braiconf. “In strainatate, vanzarile de imbracaminte au scazut. Ne asteptam si noi sa avem sur­prize de genul acesta”, admite Nisioi, precizand ca deja unul din clientii externi

si-a redus cu 80% cantitatea comandata initial. Braiconf, care lucreaza lohn pentru peste 20 de companii externe, si-a bugetat afaceri de circa 13,6 mil. euro pentru 2008. Chiar daca sustine ca nu i-au scazut comenzile de la clientii straini, Laszlo Dobra, directorul Secuiana, cel mai mare producator de pantaloni din tara, se declara convins ca acoperirea pietei interne poate contrabalansa regresul pietei de exporturi. Cei 700 de angajati ai fabricii Secuiana produc lunar 65-70.000 de perechi de pantaloni. Pentru 2008, compania, care exporta 80% din productie, are semnate contracte de lohn de 4,5 milioane de euro. Piata interna a ajuns sa detina in prezent putin peste jumatate din totalul vanzarilor Secuiana, care anul trecut au ajuns la 6,7 milioane de euro.
 

AFACERI DE LA ZERO