Profesii

Parlamentul majorează salariile în pofida legii. Situaţia seamănă izbitor cu cea din 2008, anul de dinaintea prăbuşirii

Autor: Iulian Anghel

02.11.2016, 00:08 6030

Comisiile de specialitate ale Parlamentului au decis majorări substanţiale de salarii în domeniul medical şi în educaţie, deşi salariile au crescut în aceste sectoare în medie cu 30% în ultimul an.

Impactul bugetar anunţat de ministreul finanţelor este de 4,8 miliarde de lei, dar econo­miştii cred că el va fi mult mai mare. Potrivit acestora, majo­ra­rea nu va avea influenţă asupra bugetului pe 2016, dar va face un an 2017 extrem de dificil, în condiţiile în care cheltuielile sunt deja la limită.

„Impactul pentru 2017 este unul major. Repetăm greşelile din 2008, când felul în care s-a acţionat - un de­fi­cit bugetar de 5,5% din PIB, la o creş­tere economică de peste 8% - a fost ex­pre­sia unei iresponsabilităţi totale”, co­men­tează economistul Ionuţ Dumitru.

Economistul Aurelian Dochia adaugă: „O să tragem ponoasele mai târziu, poate nu chiar ca în 2008 - 2009, pentru că nu suntem într-o conjunctură de criză. Însă riscurile sunt evidente. 2017 va fi un an cu multe semne de întrebare: este improbabil că vom mai avea o creştere economică de 5% ca în 2016, la care se adaugă toate presiunile pe buget decise în acest an. Este posibil ca peisajul favorabil să se schimbe ca urmare a depăşirii deficitului bugetar de 3% din PIB, prin urmare ratele de dobândă să se modifice, iar ratingul de ţară să fie pus sub semnul întrebării”.

Parlamentul face majorări de salarii în pofida legii responsabilităţii fiscal-bugetare (69/2010) care spune: “Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia Ro­mâniei, re­publicată, care conduc la creşterea cheltuie­lilor de personal sau a pensiilor în sec­torul bugetar”. Le­gea a fost ela­borată tocmai pentru a preîn­tâmpina exce­sul din anii electo­rali 2008 – 2009. Însă încăl­ca­rea le­gilor se poate re­zol­va uşor, printr-o singură sintagmă: „Prin derogare de la legea X”.

De ce econo­miştii au o senzaţie de deja-vu în faţa deciziei Parla­mentului din aceste zile? În campania electorală din 2008 (alegeri legislative) şi apoi în cea din 2009 (alegeri prezi­denţiale) s-au întâmplat lucruri care au devenit în timp exemple de neadecvare. Pe fondul campaniei electorale, chel­tuielile de personal ale bugetului consolidat au crescut cu 72% într-un singur an, de la 25 de miliarde de lei în 2007 la 42 de miliarde în 2008. Efectul legilor de majorare a cheltuielilor adop­tate în 2008 s-a răsfrânt şi asupra anului 2009. Astfel, cheltuielile buge­tului cu sala­riile au crescut în 2009 cu încă aproa­pe 4 miliarde de lei, comparativ cu anul precedent, până la 46,7 miliar­de de lei, în total o creştere cu 87% faţă de 2007. Nu există date certe care să arate cât a fost influenţat cursul de această inundaţie de bani. A existat un „mix“, spune economistul Ionuţ Dumitru, între conjunctura internaţio­nală gravă şi politicile proaste luate de guvern.

Cert este că din septembrie 2008 pâ­nă în decembrie 2008, leul şi-a a pier­dut 7% din valoare, de la 3,62 lei/euro în septembrie până la 3,91 lei/euro în decembrie. Până în de­cem­brie 2009, când s-au încheiat alegerile prezi­denţiale, faţă de toamna lui 2008, când partidele au intrat în forţă în ale­geri, leul a pierdut 16,5% în faţa euro.

În acea perioadă, deficitul bugetar (ESA) s-a dublat de la 2,8% în 2007 la 5,5% în 2008, pentru a face încă un salt spectaculos în 2009, până la 9,5% din PIB, pe fondul crizei.

„Este o nesăbuinţă să ai un deficit bugetar de 5,5% din PIB (în 2008 – n.red.) la o creştere economică de 8,5%. Dacă nu exista acest derapaj în 2008, criza nu ar fi lovit atât de puternic. Exemplul Poloniei este de învăţătură: polonezii nu au căzut în recesiune pentru că nu au avut dezechilibrele macro pe care le-am avut noi”, comentează Ionuţ Dumitru.

Ce a urmat se ştie: tăieri de salarii, cu o explicaţie plastică a preşedintelui de atunci Traian Băsescu: statul este un om gras care s-a urcat în spatele unui om slab care este economia.

Guvernul liberal din 2008 al lui Popescu-Tăriceanu a refuzat formal majorarea salariilor din învăţământ cu 50%, cum cerea Parlamentul. Dar membrii guvernului care erau parlamentari şi parlamentarii liberali au votat „pentru”, la fel ca toţi ceilalţi. Majorările au fost anulate de guvernul Boc care i-a urmat lui Tăriceanu, dar profesorii şi alte categorii şi-au recâştigat drepturile salariale acordate de Parlament, în instanţă. Sunt decizii de plată în urma unor hotărâri jude­cătoreşti de 11 mld. lei, din care au fost plătite până acum 9 mld. lei.

„Scenariul se poate repeta. Guvernul ce va veni va constata că nu poate să plăti sumele pe care Parla­men­tul i le decide acum şi le anulează, dar oamenii recâştigă majorările în instanţe“, comentează Ionuţ Dumitru.


Anca Dragu, ministrul finanţelor: „Estimăm un deficit bugetar de peste 3% din PIB (dacă se aplică majorările – n.red.) , dacă nu se decide reducerea altor cheltuieli. Ar trebui să vedem când iese acest proiect şi vom vedea apoi ce facem. Avem, de asemenea, cheltuieli ambiţioase pe masterplan. Dacă toate aceste cheltuieli sunt puse în buget, probabil că s-ar putea ca deficitul să sară de 4% din PIB (PIB in 2017 – n.red“.


Guvernul şi preşedintele Klaus Iohannis se opun creşterilor salariale cu argu­mentul că bugetul nu are bani.

Deficitul bugetar este deja la limita de sus, salariile au crescut în medie în sec­to­rul public cu 25% în ultimul an, iar noi forţări sunt imposibil de susţinut fă­ră deteriorarea gravă a echilibrului bu­getar.

Preşedintele Senatului, Călin Po­pes­cu Tăriceanu, şi liderul PSD Liviu Dragnea, au atacat însă guvernul pe mo­tiv că se opune creşterii salariilor, deşi – spun ei - creşterea economică prog­nozată e una dintre cele mai mari din UE.

Într-un interviu pentru cotidianul Adevărul premierul Dacian Cioloş a susţinut că impactul bugetar al legilor electorale adoptate în ultimele luni de Parlament se ridică la 9 miliarde de lei, echivalentul a peste 1% din PIB, ceea ce înseamnă că se va ajunge fie la creşterea deficitului, ceea ce ar fi ''catastrofal'', fie la o reducere a fondurilor alocate investiţiilor.

Cheltuielile de personal au crescut la nouă luni cu 9,6% com­parativ cu ace­eaşi perioadă a lui 2015, dar cheltuielile de in­vestiţii (chel­tuieli de capital şi din fonduri UE) au scă­zut cu 9% în ace­eaşi aceeaşi perioadă.

 

Cu cât ar urma să crească salariile

Comisiile reunite de Buget şi Muncă din Parlament au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învăţământ începând cu 1 ianuarie 2017 (salarii care crescuseră cu 25% în 2015). Parlamentarii au mai aprobat şi plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum şi majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS. Impactul bugetar pentru această decizie este socotit de Ministerul Finanţelor la 4,8 mld. lei.

 

Legea responsabilităţii fiscal-bugetare:

Art. 17. - (1) Nu se pot promova acte normative cu mai puţin de 180 de zile înainte de expirarea mandatului guvernului, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituţia României, republicată, care conduc la creşterea cheltuielilor de personal sau a pensiilor în sectorul bugetar.

AFACERI DE LA ZERO