♦ România a aderat la spaţiul Schengen terestru la 1 ianuarie 2025, la nouă luni după ce a fost acceptată aerian şi maritim.
Aderarea României la Schengen cu „drepturi depline“, deci inclusiv terestru, începând cu data de 1 ianuarie 2025, a fost privită drept un beneficiu major pentru transportatorii şi pentru mărfurile care pierdeau timp şi bani stând şi aşteptând ore în şir în vamă.
Acest eveniment a fost descris în mai multe rânduri de firme din varii domenii drept unul benefic şi mult aşteptat.
„Anterior, în fiecare zi pierdeam şase ore la graniţă cu fiecare camion. Oamenii se plătesc în general la oră. Plus că în şase ore un camion poate parcurge, în medie, 400-500 km pe autostradă. Pierdeam timp şi pierdeam bani. Acum, lucrurile s-au simplificat mult“, spunea recent Rareş Sârbu, antreprenorul din spatele grupului Rara, cu activitate în logistică, turism şi construcţii.
În realitate însă, beneficiile aderării la Schengen pot fi şi la alt nivel – cum ar fi libertatea de mişcare a persoanelor care astfel nu mai sunt nevoite să treacă prin controale la ieşirea din ţară spre Ungaria sau Bulgaria. De acest lucru beneficiază atât călătorii, cât şi oamenii care se mişcă în scop de business.
Iar ZF a identificat două exemple evocatoare în acest sens.
Grupul american Plexus e prezent în România, la Oradea, din 2009, însă compania a început să prospecteze piaţa cu doi ani mai devreme. Faptul că oraşul a fost şi continuă să fie o poartă către Vest a contribuit foarte mult la decizia gigantului de a-şi stabili o bază de producţie aici.
Înainte de aderarea la Schengen terestru, existau angajaţi care veneau din Ungaria în fiecare zi şi pierdeau până într-o oră, poate chiar mai mult, la controlul de la frontieră, afirma recent Cristian Gurka, general manager al Plexus România, cu 1.850 de salariaţi.
Astăzi nu mai există această problemă. „Am avut şi 200 de oameni care făceau naveta zilnic şi era greu când nu eram în Schengen. Acum sunt mai puţini, dar dat fiind că suntem în Schengen, în momentul în care va trebui să angajăm, nu vom ezita să aducem din nou colegi din Ungaria“, adăuga el.
Dar migraţia nu este doar într-un sens.
Noua uzină BMW din Debreţin, investiţie estimată la circa 2 miliarde de euro, care începe producţia de serie în această lună, este deja un magnet şi pentru forţa de muncă din România.
Potrivit informaţiilor obţinute de ZF pe surse, aproape 40 de români lucrează în fabrică, iar numărul lor este de aşteptat să crească pe măsură ce producţia de modele din noua generaţie Neue Klasse va fi extinsă.
„Pentru noi, Debreţin nu este doar un oraş sau o ţară, ci o regiune cu 3 milioane de locuitori, care include şi estul Slovaciei şi Transilvania. România face parte din acest ecosistem şi deja avem angajaţi care vin zilnic peste graniţă“, declara Hans-Peter Kemser, directorul BMW Group Plant Debreţin.
România a fost şi ea pe listă, însă lipsa infrastructurii a afectat şansele.
Pe de altă parte, ungurii vin la pachet cu reţea de furnizori, infrastructură bine pusă la punct, universităţi şi oraşe care mizează pe expansiune.
Iar în contextul în care industria auto mondială trece printr-o perioadă de reorganizări, angajaţii din sector pot ajunge să caute oportunităţi în altă parte – chiar şi dincolo de graniţă.
