Cei mai mulţi antreprenori care înfiinţează o firmă în România au peste 30 de ani, preferă sectorul de prestări servicii, stabilind sediul acasă şi angajând cel mult trei salariaţi, arată un studiu al Institutului Naţional de Statistică - INS.
Agenţii economici din toate regiunile preferă înfiinţarea atât de societăţi comerciale, cât ṣi de întreprinderi individuale, cu o tendinṭă mai mare de înfiinṭare a societăṭilor comerciale în majoritatea regiunilor. Numărul mediu de angajaţi în anul 2016 la întreprinzătorii individuali este de 1,6, iar la societăţile comerciale este de 3, majoritatea întreprinderilor noi (58,9%) fiind în clasa de mărime 0 salariaţi”, arată studiul INS, care analizează profilul întreprinzătorilor şi activitatea întreprinderilor noi.
Potrivit studiului, majoritatea întreprizătorilor aleg să-şi desfăşoare activitatea într-o singură locaţie, având un singur sediu. „În anul 2016, peste 60% din întreprinderile noi au sediul social întregistrat la locuinţa managerului, în timp ce restul funcţionează în sedii independente. Întreprinderile noi din România cu mai multe sedii prezintă pondere mai ridicată faţă de media pe ţară doar în regiunile Nord-Vest ṣi Sud-Muntenia. Procentul întreprinderilor active nou-create pentru care locul principal de activitate este locuinţa managerului, în anul 2016 se înscrie între 77,2% în regiunile Sud-Muntenia ṣi Sud-Vest Oltenia, şi 60% în regiunea Sud-Est”.
Alegerea domeniului de activitate este influenţată de dezvoltarea economiei, categoria „alte servicii” fiind prima opṭiune, urmată la mică distanṭă de comerţ. „Întreprinderile nou-create în anul 2016 au optat pentru activităţi în domeniul alte servicii (31,2%), urmată de comerţ (28,4%) ṣi de activităţi în domeniul industriei ṣi transportului (15,9%, respectiv 11,5%)”, arată INS.
Pe regiuni, domeniile de activitate sunt reprezentate în anul 2016 astfel: domeniul „industrie” este mai atractiv în regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia, unde se depăşesc 18 puncte procentuale; „construcţiile” sunt preferate în regiunile Centru ṣi Vest; „comerţul” are mare atractivitate, cu valori cuprinse între 35,5% în regiunea Nord-Est şi 22,8% în regiunea NordVest; „transporturile” sunt preferate în majoritatea regiunilor, excepţie făcând Bucureṣti-Ilfov ṣi Vest, unde nu se depăşesc 10 puncte procentuale; „hoteluri şi restaurante” este un domeniu cu rezultate semnificative în regiunea Centru ṣi Sud-Est ; „alte servicii” au ponderi ridicate în toate regiunile.
Aproape toate noile întreprinderi au un singur obiect de activitate, observându-se o descreştere faţă de anul 2015 de 3,4 puncte procentuale a întreprinderilor cu activităţi multiple. La nivel regional, la activităţile multiple desfăşurate de agenţii economici se observă o fluctuaṭie în majoritatea regiunilor comparativ cu anul precedent, mai accentuată în regiunile Nord-Est, Centru ṣi SudMuntenia.
Potrivit INS, numărul angajaţilor din întreprinderile nou-create cu capital străin a crescut, datorită creṣterii investiţiilor străine. Ponderea forţei de muncă din întreprinderile active nou create cu capital străin a fost în anul 2016 de 16,6%, observându-se o creṣtere comparativ cu anul 2015. „Această cifră trebuie tratată cu precauţie, datorită faptului că planul de sondaj aplicat pentru extragerea eşantionului nu a luat în calcul variaţia acestui indicator. Pe regiuni, acest indicator prezintă un nivel ridicat în regiunile Sud-Muntenia ṣi Vest, ṣi o descreştere în regiunea Nord-Vest comparativ cu anul precedent”.
Autorii studiului au constatat că întreprinderile noi întâmpină dificultăţi în principal din cauza lipsei fondurilor, factor important în desfăşurarea activităṭii şi supravieţuirea unei întreprinderi. „Proporţia întreprinderilor noi care întâmpină dificultăţi în obţinerea contractelor înregistrează o descreştere în anul 2016 comparativ cu anul 2015. Cele mai frecvente dificultăţi legate de ofertă rămân lipsa de fonduri, deficitul de clienţi sau plata cu întârziere de către clienţi, accesul limitat la credite şi accesul limitat la lucrători bine pregătiṭi”, mai arată studiul citat.
Cele mai frecvente dificultăţi legate de cerere sunt: concurenţa mare, urmată de faptul că afacerea nu este suficient de bine cunoscută şi de clienţii cu fonduri reduse.
În cazul dificultăţilor legate de ofertă, cea mai mare pondere a lipsei de fonduri se observă în regiunile Centru (88,7%) şi Sud-Est (84,9%). Regiunile Sud-Vest Oltenia ṣi Sud-Muntenia au cele mai mari ponderi a cauzei „acces limitat la credite” (47,8%, respectiv 47,7%). Regiunile Sud-Est, Nord-Vest, Sud-Vest ṣi Vest au cele mai mari valori la „lipsa de tehnologie” (38,2%, 36,7%, 23,6%, respectiv 23,1%). De asemenea, se observă o creştere majoră la „acces limitat la salariaţi bine pregătiţi” în regiunile Bucureṣti-Ilfov, Vest, Sud-Vest ṣi Centru.
În ceea ce priveşte dificultăţile legate de cerere, regiunea Sud-Est declară cea mai mare pondere pentru „clienţi cu fonduri reduse“ (85,3%). Majoritatea regiunilor despăṣesc 60 de puncte procentuale la „concurenţă mare”, iar regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Nord-Vest au cele mai ridicate ponderi la „preṭul pieṭei prea mic” (38,2%, respectiv 33,1%).
Întreprinderile nou create sunt înfiinţate de manageri care au un nivel de instruire preponderent „liceal şi universitar” (60,3%), iar vârsta acestora se regăseşte majoritar în grupa 30-39 de ani (35,5%). În anul 2016, proporţia fondatorilor/managerilor întreprinderilor nou create cu vârstele cuprinse între 45-49 de ani, 50-59 de ani ṣi peste 60 de ani are o uṣoară creṣtere faṭă de anul precedent, iar la cei cu vârsta cuprinsă între 30 şi 39 de ani are o descreştere comparativ cu anul precedent, celelalte grupe de vârstă prezentând uşoare variaţii a ponderilor faţă de situaţia din anul 2015. La nivel regional, variaţia în jurul mediei este relativ scăzută, regiunea Sud-Est are o creştere cu 9,5 puncte
procentuale faţă de medie, la grupa de vârstă cuprinsă între 30-39 de ani; în regiunile Bucureṣti-Ilfov ṣi Nord-Vest se observă o descreṣtere la grupa de vârstă mai mică de 30 de ani cu 6,7 puncte procentuale, respectiv la grupa de vârstă cuprinsă între 40-44 de ani cu 6,2 puncte procentuale faṭă de medie.
Studiul INS mai arată că peste jumătate din întreprinderi au fondatori/manageri bărbaţi. Proporţia de femei fondatori/manageri este într-o uşoară creştere faţă de anul 2015, un procent de 44,5% înregistrându-se în anul 2016. Cea mai scăzută pondere a femeilor fondatori/manageri se află în regiunea SudMuntenia, iar cea mai ridicată pondere în regiunea Vest.
Fondatorul/managerul are, în general, un nivel educaţional superior, această evoluţie accentuându-se în ultimii ani. „Distribuţia întreprinderilor în funcţie de nivelul educaţional al fondatorului/managerului prezintă o schimbare structurală între perioadele 1995-2000 şi 2001-2016. Până în 2001, ponderea întreprinderilor nou create de întreprinzători cu nivel educaţional primar reprezintă aproximativ 5%, nivelul de educaţie profesional (vocaţional) aproximativ 30%, nivelul de educaţie gimnazial aproximativ 40% şi nivelul liceal şi universitar în jur de 25%. Din anul 2001, nivelul primar şi cel vocaţional reprezintă împreună o pondere de 20%, cel gimnazial până în 40%, reducându-se în ultimii ani, iar nivelul liceal şi universitar aproximativ 40%, în ultimii ani depăşind 55%”, mai arată studiul citat.
Fondatorii cu studii liceale şi universitare apar cu ponderi mai mari pentru întreprinderile localizate în regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Vest şi Centru în anul 2016. „Până în anul 2000 exista o pondere de aproape 70% a fondatorilor/managerilor care au activat în categoria muncitori necalificaţi înainte de a crea o nouă întreprindere. Din 2001 s-a observat o reducere a ponderii acestora până la nivelul de aproximativ 50%, în paralel cu creşterea ponderii celor ce provin din categoria muncitori calificaţi sau cu profesii tehnice. În anul 2016 se observă o descreştere accentuată la categoria muncitorilor calificaţi, precum ṣi o uṣoară descreṣtere la muncitorii necalificaţi şi o creṣtere la toate celelalte categorii, cu menṭiunea că profesiunile tehnice prezintă o creṣtere accentuată comparativ cu anul anterior”, arată autorii studiului.
Pe plan regional, în anul 2016, regiunea Centru are cel mai mare procent al fondatorilor/managerilor de întreprinderi care au fost în categoria de muncitori necalificaţi înainte de a crea o nouă întreprindere; în toate regiunile se observă o creştere semnificativă la categoria profesiuni tehnice comparativ cu anul precedent; regiunea Bucureṣti-Ilfov are cele mai mari proporţii de funcţii de conducere comparativ cu celelalte regiuni. În anul 2016, categoria muncitori calificaţi reprezintă peste 30 de puncte procentuale, în majoritatea regiunilor, excepṭie facând regiunile Centru ṣi Bucureṣti-Ilfov.
Studiul INS mai arată că întreprinzătorii „nu sunt stimulaţi suficient să investească la un an de la înfiinţare”, tedinţă observată şi în ultimii ani. „La nivel de regiuni, ponderea noilor întreprinderi care fac investiţii în primul lor an de activitate se situează între 1% şi 17%. În anul 2016 se observă o uṣoară descreṣtere a acestora la valoarea de 11,5% comparativ cu anul precedent. Cele mai scăzute ponderi se înregistrează în regiunile Bucureşti-Ilfov şi Sud-Est, iar cele mai ridicate ponderi se înregistrează în regiunile Sud-Vest Oltenia, Sud-Muntenia şi Centru”, mai arată studiul INS.
În ceea ce priveşte rata de supravieţuire a întreprinderilor după un an de la înfiinţare, aceasta depăşeşte 65%. „Întreprinderile active care au supravieṭuit la un an de la înregistrare a rămas din anul 1995 până în anul 2007 la nivelul de aproximativ două treimi din numărul total. În anul 2016, rata de supravieţuire a întreprinderilor la un an este de peste 65%”.
De cealaltă parte, proporţia celor care şi-au încetat definitiv activitatea este de 14,3%, în creṣtere cu 8,1 puncte procentuale comparativ cu anul precedent, iar ponderea întreprinderilor încă inactive la un an după înfiinţare se situează în jurul valorii de 16%.
În anul 2016, regiunile Sud-Est, Nord-Vest, Centru ṣi Sud-Vest prezintă cele mai ridicate rate (78,4%, 77,4%, 71,6%, respectiv 70,5%) ale întreprinderilor active după un an de la înfiinţare; regiunea Vest ṣi Sud-Vest Oltenia prezintă cele mai ridicate rate a întreprinderilor inactive la un an de la înfiinţare, aproximativ 27%, respectiv 23%, iar regiunea Bucureşti-Ilfov prezintă cea mai ridicată rată a întreprinderilor desfiinṭate.
