Cei mai mulţi dintre antreprenorii înregistraţi ca PFA (circa 55%) au vârste cuprinse între 30 şi 49 de ani, semn că ideea unei afaceri devine fezabilă, în majoritatea cazurilor, după experienţa a câţiva ani buni petrecuţi ca salariat fie pentru a pune suficienţi bani deoparte, fie pentru a căpăta bagajul de cunoştinţe de business necesar astfel încât afacerea să nu moară din primele luni.
Astfel, România are în prezent cel mai mare nucleu de antreprenori care au ales nu doar să conducă un business în acte (cu propriul nume), ci să preia şi rolul de angajat.
„Cred că explozia de PFA-uri înfiinţate în ultima vreme a fost generată de facilităţile fiscale pe care această formă juridică le are, dar şi datorită faptului că este mai uşor de gestionat. Şi eu am considerat la început că este cea mai bună variantă, însă, ca mulţi alţii, cred, nu am luat în calcul toate aspectele. Spre exemplu, eu plătesc acum cam 31,5% către stat. Mi se pare destul de mult şi mă gândesc să schimb forma juridică“, spune Vlad Zdrenţu, un antreprenor care pe aceeaşi PFA activează ca arbitru de tenis de câmp, dar şi ca producător de zacuscă al brandului Cămara din Brăneşti.
Iar viaţa „freelancerilor“ va fi tot mai grea de acum înainte, pentru că în noul Cod fiscal sunt introduse reglementări care generează cheltuieli şi mai mari pentru micii antreprenori. Spre exemplu, cel care are PFA şi este şi angajat în acelaşi timp ar putea să fie nevoit să plătească nu doar impozit pe venit, ci şi contribuţii sociale pentru activitatea pe care o desfăşoară ca freelancer, chiar dacă este pe pierdere. Cel mai mult vor avea de suferit românii care lucrează în IT cu contracte de PFA (cel mai des întâlnite în piaţă), ale căror salarii majorate chiar şi în criză se vor subţia dacă noul Cod fiscal va fi aprobat, având în vedere că acum taxele la stat pentru această formă juridică sunt de 1,4 ori mai mici decât în cazul contractelor de muncă.
În România, la finele anului trecut existau aproape 14.300 de PFA-uri deschise în domeniul IT. În continuare, tinerii au prea puţin curaj să îşi deschidă propriul business sau să lucreze pe cont propriu, doar 16% din numărul total de PFA-uri din România fiind înfiinţate de persoane cu vârste de până în 29 de ani. Pe lângă lipsa de experienţă, finanţarea este unul dintre marile obstacole în deschiderea unei firme în rândul tinerilor. De aceea, cea mai mare parte a companiilor înfiinţate pe plan local (din cele circa 600.000 care formează mediul de business) au ca activitate comerţul, domeniu cu grad de risc scăzut şi investiţie iniţială semnificativ mai mică decât în sectoare precum producţie, industrie sau dezvoltare.
În acelaşi timp, cei mai activi români care au ales să intre singuri în mediul antreprenorial sunt cei din Bucureşti (unde existau în luna februarie peste 32.000 de PFA-uri active), cei din Cluj (unde erau înregistrate în jur de 18.000) şi Iaşi (cu peste 16.000 de PFA-uri), zone, de altfel, conturate în ultimii ani ca adevăraţi poli de tehnologie, dar şi unele dintre principalele motoare care mişcă economia locală.
