O analiză a bilanţurilor celor mai mari 10 universităţi private arată că acestea au avut anul trecut venituri de 121 de milioane de euro din taxele primite de la zecile de mii de studenţi pe care îi şcolarizează şi au obţinut excedente cumulate de peste 13 milioane de euro.
Ieri a început un nou an universitar, iar rezultatele de la bacalaureat (promovabilitate de doar 44% din cei 200.000 de absolvenţi de liceu) de anul acesta arată că toată lumea "plânge" după studenţi, iar lupta cea mai aprigă este dată mai ales în cadrul universităţilor private.
În facultăţile din România învaţă în prezent 400.000 de studenţi la stat şi 140.000 la privat, aceştia fiind studenţii care învaţă doar la ciclul de licenţă, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. În timp ce statele din Vest sau din SUA se pot lăuda cu universităţi private de prestigiu, de unde angajatorii îşi recrutează cei mai buni candidaţi, în România a existat o perioadă în care companiile nici nu au vrut să audă de licenţiaţii care provin de la privat.
Scandalul "diplomelor false" din 2009 din cadrul Universităţii Spiru Haret, cea mai mare instituţie privată de învăţământ superior (care acorda diplome de absolvire la specializări neacreditate de minister) şi recentele evenimente în care câţiva profesori de la Universitatea Bioterra au fost acuzaţi de divulgarea unor subiecte de licenţă construiesc o imagine nefavorabilă învăţământului particular. Angajatorii spun însă că nu se mai resimte atât de mult diferenţa între competenţele pe care le au absolvenţii de la privat faţă de cei de la stat, cum se întâmpla în urmă cu zece ani.
Citiţi articolul complet pe ZF Corporate
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
