Un lucru pe care pandemia se pare că l-a impus este faptul că munca nu va mai fi niciodată la fel ca înainte. Complexitatea societăţilor în care trăim, viteza cu care lucrurile se schimbă şi doza de imprevizibil din jurul nostru creează zi de zi provocări care vor modela viitorul muncii, atât pentru companii, cât şi pentru angajaţi, notează un studiu realizat de FutureStation pentru şase confederaţii patronale şi sindicate din România, Ungaria şi Slovacia, printre care şi Confederaţia Patronală Concordia.
Potrivit acestuia, viitorul muncii în Europa Centrală şi de Est va fi influenţat de mai multe coordonate printre care abilităţile digitale avansate şi colaborarea cu roboţii, flexibilitatea şi diversitatea în procesul muncii, starea de bine la locul de muncă precum şi economia colaborativă.
“Fără niciun dubiu, impactul automatizării, digitalizării şi robotizării în procesul muncii va duce la o mai strânsă colaborare între oameni şi roboţi. Cu cât avansează tehnologia, cu atât oamenii trebuie să fie instruiţi să o folosească”, notează studiul.
În România, în jur de 50% din timpul de lucru este alocat unor sarcini care ar putea fi automatizate, în vreme ce în Ungaria ponderea e de 49% din orele de program, iar în Slovacia între 48%-53%, conform datelor unui studiu realizat de McKinsey.
În acelaşi timp, Forumul Economic Mondial estimează că până în 2025, 97 de milioane de noi locuri de muncă vor fi create cu ajutorul tehnologiei, în timp ce 85 de milioane vor fi înlocuite de procese automatizate.
În România au apărut deja astfel de servicii în domeniul bancar, de exemplu, unde casieriile sunt înlocuite de servicii digitale, în timp ce în Slovenia bancherul digital 3D oferă deja asistenţă clienţilor.
În acest context, conform aceluiaşi raport al Forumului Economic Mondial, până în 2025 jumătate dintre angajaţi vor avea nevoie de pregătire intensivă pentru noi abilităţi în câmpul muncii.
„Înţelegerea dinamicii care ne modelează viitorul înseamnă conştientizarea faptului că trebuie să fim pregătiţi pentru toate scenariile posibile, atât ca organizaţie, cât şi ca angajat sau profesionist într-un anumit domeniu. (...) Din punct de vedere al pieţei muncii, tocmai pentru ca viitorul să nu ne ia prin surprindere, avem nevoie de forţă de muncă calificată, cu abilităţi digitale şi pregătire în lucrul cu roboţii şi procesele automatizate şi, din păcate, România ocupă ultimul loc din UE din acest punct de vedere”, spune Diana Stafie, fondator FutureStation şi specialist în strategie prospectivă.
Studiul mai arată că avansul tehnologic şi schimbarea paradigmei în procesul muncii vor conduce la o tot mai mare flexibilitate a modului în care muncim.
Pandemia a creat premisele ideale pentru colaborările digitale. 40% dintre românii cu studii superioare locuiesc în afara ţării, iar între 50-70% dintre cei care pleacă din Ungaria sunt tineri cu studii superioare, între 20 şi 39 de ani, în timp ce din Slovacia pleacă fiecare al 10-lea absolvent de facultate.
Sunt semnale că date demografice, precum vârsta, naţionalitatea sau sexul nu vor mai conta în procesul de recrutare, mai ales că dispariţia graniţelor fizice va face posibilă recrutarea talentului de oriunde. În plus, în condiţiile în care procentul populaţiei îmbătrânite este în continuă creştere, iar până în 2050 se estimează că 30% din totalul populaţiei României va avea peste 65 de ani, o piaţă a muncii diversă şi inclusivă va permite în viitor atragerea şi retenţia în câmpul muncii a seniorilor, companiile putând astfel beneficia atât de inventivitatea juniorilor, cât şi de vasta experienţă a seniorilor.
În ceea ce priveşte starea de bine la locul de muncă, trendurile actuale arată un interes tot mai mare pentru înglobarea practicilor ESG – de guvernanţă socială, corporativă şi de mediu în cadrul politicilor companiilor, iar angajaţii sunt tot mai atenţi la cum le sunt îndeplinite nevoile la locul de muncă.
Sănătatea emoţională şi mentală a echipelor este deja un criteriu important pe piaţa muncii, iar 1 din 2 români consideră că organizaţiile au o responsabilitate faţă de mediu şi faţă de oameni. Conform unui sondaj realizat de Undelucram.ro, românii sunt cei mai stresaţi şi temători angajaţi din UE, iar indicatorul stării de bine se află la jumătate în ţara noastră faţă de regiune.
Studiul mai evidenţiază că structurile ierarhice în cadrul echipelor devin mult mai flexible, iar în viitor accentul se va pune tot mai mult pe colaborare în procesul muncii.
Fenomenul de gig-economy generează deja pe piaţa muncii colaborări între companii şi specialişti independenţi în diferite domenii.
La nivel european, din totalul colaborărilor din gig-economy, 14,2% sunt în România, 8,9 în Ungaria şi 8,5 în Slovacia, conform JRC Science for policy Report, EC.
Flexibilitatea este cea care va atrage în viitor tot mai mulţi angajaţi, în condiţiile în care în prezent 67% dintre angajaţi preferă munca hibridă, iar 26% dintre aceştia spun că şi-ar da demisia dacă angajatorul i-ar obliga să revină la birou full time, conform unui studiu BestJobs.
Astfel, noile direcţii de dezvoltare privind digitalizarea şi economia verde şi colaborativă încep să şteargă graniţe tradiţionale în procesul muncii, creând puncte de legătură între muncă şi învăţare continuă, viaţă personală şi profesională, statutul de angajat şi cel de freelancer sau antreprenor.
Acest context complex creează multe oportunităţi, dar şi multe provocări de care atât companiile, cât şi anagajţii trebuie să fie conştienţi şi pregătiţi să le înglobeze în procesul muncii într-un viitor care se anunţă nu foarte îndepărtat, concluzionează studiul.
