Mare parte din cei câţiva zeci de elevi români care se întorc anual cu medalii de la olimpiadele internaţionale de informatică, matematică sau fizică încă îşi doresc să se ducă să studieze în străinătate după ce dau examenul de bacalaureat nu pentru că ar vrea să îşi facă o carieră afară, ci pentru că în România nu are cine să îi pregătească odată ajunşi la facultate, este de părere Tudor Vlad, preşedinte al Fundaţiei eMAG.
“Astfel de tineri ajung să primească invitaţii de la Harvard, MIT, Oxford sau Stanford de a învăţa acolo, iar ei se duc pentru că nu există un termen de comparaţie în România. Dar asta nu mi se pare atât de important, pentru că se duc acolo unde le este locul. Dacă ar rămâne în ţară nu s-ar putea pune în valoare pentru că nu are cine să îi pregătească la nivelul care care ar putea fi pregătiţi în străinătate la niversitate. Deci, dorinţa lor nu este de a trăi acolo, ci de a se duce unde se pot pregăti cel mai bine, asta contează pentru ei. Din fericire, unii se întorc în România să lucreze”, spune Tudor Vlad.
De altfel, chiar şi tinerii care au obţinut recent medalii de aur sau de argint la olimpiade internaţionale de fizică şi informatică spun că vor să plece să studieze în străinătate în domeniul pentru care s-au pregătit, dar că nu sunt hotărâţi dacă vor rămâne să lucreze în străinătate sau nu după terminarea facultăţii.
“Am fost acceptat deja la Harvard şi am de gând la cel puţin patru ani să rămân acolo să studiez. Am ales să merg în străinătate pentru că ce am făcut la clasă, cel puţin la fizică, nu acoperă nevoia mea de cunoaştere a domeniului. Totuşi, nu ar fi o problemă de educaţie în sine, ci decizia a ţinut mai mult de colectiv, de competitivitatea care există în mediul universitar de la noi şi din străinătate. Vreau să fie tot timpul oamenii mai buni ca mine în jurul meu, care să mă facă să îmi doresc să evoluez”, explică Denis Turcu, 19 ani, clasat pe locul doi la olimpiada internaţională de fizică organizată în Kazakhstan anul acesta. El spune că şi-ar dori să urmeze o carieră de profesor cercetător la o universitate de renume din străinătate, dar nu exclude nici varianta ca fizica să rămână la stadiul de hobby şi să îşi câştige traiul din programare, spre exemplu.
Rareş Buhai are 18 ani, abia a absolvit clasa a unsprezecea şi anul acesta a obţinut cea de-a treia medalie de aur consecutivă la olimpiada internaţională de informatică, devenind al şaselea cel mai “titrat” elev din istoria concursului. Deja şi-a făcut planuri pentru facultate, aşteptând ca din toamnă să aplice pentru o universitate din SUA, în principal pentru MIT, Stanford sau Harvard.
“Cred că mediul de acolo este mult mai motivant ca cel din ţară şi cred că te poate ajuta să ajungi la un nivel mult mai înalt de pregătire. În plus, după ce termini facultatea ai oportunităţi mai variate şi mai multe”, este de părere Rareş. Cei doi au fost prezenţi la finalul săptămânii trecute la un eveniment organizat de Fundaţia eMAG, unde au fost premiaţi 15 olimpici internaţionali ai României la matematică, fizică şi informatică.
Chiar dacă poate primul gând al olimpicilor români nu este să rămână în străinătate după ce termină o facultate, puţini mai şi reuşesc să revină în ţară, având în vedere că un job de profesor cercetător la universităţi de renume precum Harvard, Stanford sau MIT este plătit cu cel puţin 3.500 de euro pe lună, iar un fizician angajat în sistemul bancar poate câştiga de la 12.000 de euro net pe lună în sus, potrivit profesorului Adrian Dafinei, cel care a coordonat lotul de fizică al României pentru participarea la olimpiada internaţională de anul acesta. De cinci ani el face naveta între Canada (unde vrea să se stabilească) şi România, şase luni pe an venind în ţară pentru a pregăti olimpicii. De asemenea, din anul 1971 este cadrul didactic la Facultatea de fizică din cadrul Universităţii din Bucureşti, unde a evoluat de la poziţia de asistent stagiar la cea de conferenţiar.
“Un copil american care vrea la Harvard trebuie să aibă părinţi dispuşi să dea circa 350.000 de dolari (peste 260.000 de euro) pentru perioada studiilor, iar olimpicii români pleacă la astfel de universităţi fără să dea un ban pentru educaţie. Când termină şcoala, dacă se angajează în cercetare sau ca profesori, meserie plătită prost şi acolo, încep prin a câştiga cel puţin 60.000 de dolari pe an (circa 45.000 de euro). Iar un absolvent de fizică angajat în banking în econometrie, ceea ce se întâmplă des, poate câştiga de la 200.000 de dolari pe an (aproape 150.000 de euro) în sus” explică Adrian Dafinei. El mai precizează că unul dintre motivele pentru care tinerii olimpici români care aleg să studieze în străinătate nu se mai întorc în ţară este şi gradul de importanţă pe care societate o dă, în general, unor doctori în fizică, matematică sau informatică, spre exemplu. Mai mult, profesorul susţine că în timp ce în România părinţii, dar şi mediul general încurajează circa 200.000 de tineri care intră într-o generaţie în şcoală să “vâneze” doar aproximativ 400 de poziţii de vedetă de televiziune sau de fotbalişti, pentru a putea avea venituri mai mari sau o “reputaţie”, în SUA, spre exemplu, companiile se bat pe şefii de promoţie din universităţi, pe cercetători din fizică sau din matematică.
“Acolo, noi, doctorii în fizică, în matematică, profesorii cercetători, suntem o mare putere. Eu, în boardul olimpiadei internaţionale de fizică, am mai multă voce decât aici. În România lumea nu înţelege cât de important este să îţi duci potenţialul la maximum şi nici nu înţelege că dacă nu reuşeşti în carieră este strict vina ta, nu a şcolii. Şcoala intră în competiţie cu prea multe alte lucruri acum, de aceea nivelul de pregătire al multor tineri a scăzut”, mai spune Adrian Dafinei.
Pe de altă parte, Tudor Vlad precizează că, în prezent, există un sistem educaţional care creează, totuşi, olimpici, cu precădere până în clasele de liceu, care trebuie replicat şi extins, astfel încât şi masa elevilor care sunt la un stadiu mediocu să ajungă să îşi ridice nivelul de pregătire.
“Prin fundaţie am înfiinţat în cei doi ani de activitate cinci centre de pregătire pentru elevii cu rezultate foarte bune la învăţătură, la competiţii naţionale şi internaţionale, dar şi pentru cei care vor doar să înveţe mai bine. Circa 1.000 de tineri s-au pregătit în aceste centre la matematică, fizică, informatică, robotică şi TIC, cu profesori români care deja pregăteau olimpici de foarte mult timp. Acesta este un sistem care dă rezultate, care trebuie replicat în toată ţara şi care, încet, încet poate ridica şi nivelul masei, nu doar să pregătescă câţiva olimpici”, adagă Vlad.
