"Pana sa vin sa muncesc aici, am trait din agricultura. Alta posibilitate nu aveam in localitea de domiciliu, Rapsig. Nu aveam venituri decat cat sa supravietuim. Ne plateam curentul si ne asiguram hrana zilnica din legumele si lactatele pe care le vindeam o data, de doua ori pe saptamana la piata. Dupa ce m-am angajat, primul lucru pe care mi l-am cumparat si eu si sotul meu - un telefon mobil, la care inainte nici nu visam." Daca nu ar fi fost vorba de un telefon mobil, poata parea un citat din Scanteia anilor '60. Insa de data asta nu e propaganda, ci realitate.
Pentru Florica Ardelean din Ineu, investitia producatorului american de componente auto Delphi Packard in judetul Arad este sansa vietii. Are unde sa lucreze aproape de casa, pe un salariu care ii permite sa se gandeasca la viitor.
Investitiile marilor producatori de componente auto in vestul tarii provoaca a doua industrializare a Romaniei, dupa cea fortata din anii '60-'70. Deosebirea este ca acum astfel de aprecieri asupra modului cum le-a fost schimbata viata oamenilor sunt sincere.
Un bun exemplu al absorbtiei pana la zero somaj a fortei de munca locale este judetul Arad, unde investitorii straini au creat peste 10.000 locuri de munca in ultimii doi ani.
Judetul Arad reuseste sa mentina rata somajului la cote foarte mici, aproape de zero, principalul motiv al acestei situatii fiind explozia de investitii din principalele orase. Administratiile locale au inteles rapid ca singura sansa de dezvoltare din punct de vedere economic este atragerea investitorilor straini.
La randul lor, muncitorii sustin ca au inceput sa cunoasca prosperitatea, chiar daca pretul acesteia este destul de scump. Zeci de ore suplimentare, platite dublu si indatorarea pe cativa zeci de ani le-au permis sa-si achizitioneze bunuri la care, in urma cu cativa ani, nici macar nu visau. In Arad numai rata somajului in luna aprilie la nivelul intregului judet nu a depasit 3 procente, situandu-se la 2,98 la suta. Astfel, la Agentia Judeteana de Ocupare a Fortei de Munca erau inregistrati 2.542 de someri indemnizati dintre care 1.207 femei si 3.742 de someri neindemnizati, dintre care 1.327 femei.
"Un numar de 2.975 de someri provin din mediul urban, dintre care 1.397 sunt femei. De asemenea, 3.327 someri sunt din mediul rural, dintre acestia 1.337 fiind femei. Pe de alta parte in marile orase rata somajului se mentine sub trei la suta. Astfel, la Chisineu-Cris avem 211 someri, la Sebis 120 de someri, la Ineu 108, iar la Lipova 92", ne-a declarat Corina Matica, inspector in cadrul Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Arad.
Comuna fara nici un somer. Unica localitate aradeana unde nu este inregistrat niciun somer este comuna Sistarovat, in timp ce in comuna Bata sunt inregistrati 4 someri, in comunele Frumuseni, Silindia si Ignesti sunt cate 8 someri. Un exemplu de ocupare aproape totala a fortei de munca este orasul aradean Lipova, unde, potrivit datelor furnizate de Agentia Judeteana pentru Ocuparea Fortei de Munca, in acest moment sunt inregistrati 92 de someri, dintre care 37 sunt femei, in conditiile in care populatia orasului numara la ultimul recensamant 11.236 locuitori.
Chiar daca au aparut mai timid, investitiile straine din Lipova au cunoscut un constant trend ascendent, industria din localitate fiind salvata in principal de investitorii germani. Dupa 1989, activitatea economica din orasul Lipova a intrat intr-o perioada de regres prin faptul ca marile fabrici aradene cum erau "Strungul Arad", Sectia de Vagoane si Intreprinderea Agricola de Stat, care atrageau majoritatea barbatilor din oras, au fost lichidate, iar sute de oameni au ramas someri. Astfel, se ajunsese ca forta de munca "feminina" a orasului sa o intretina pe cea "masculina", aflata in somaj. In aceste conditii, preocuparea principala a administratiei locale a fost de a crea locuri de munca pentru barbatii din oras, edilii locali dorind sa amenajeze chiar o Zona Industriala in oras pentru a face fata solicitarilor companiilor locale si internationale.
La Lipova vin nemtii. De curand societatea germana "Schneider&Oechsler" a anuntat ca va construi la Lipova doua hale de productie urmand sa angajeze, in prima faza, aproximativ 200 de persoane. In cele doua hale de productie, care se vor intinde pe o suprafata de 1,5 hectare, se vor produce spoilere, masti si alte piese pentru caroseria autoturismelor. Daca la un moment dat se plangeau ca au prea multi someri, faptul ca societatea germana va putea oferi, in viitorul nu tocmai indepartat 600 de locuri de munca ii face pe cei din conducerea orasului sa gandeasca in perspectiva.
"In cazul in care nu se vor mai gasi muncitori in oras, se va apela la cei din localitatile invecinate. Speram ca prin aceasta investitie, dar si prin celelalte pe care cu siguranta le vom atrage in zona industriala, sa determinam tinerii sa ramana in oras dupa absolvirea liceului si sa se califice in cadrul acestor companii", a declarat viceprimarul Lipovei, Petre Toma.
Executivul local al localitatii intentioneaza sa demareze un amplu proiect de realizare a unui parc industrial, care va cuprinde mai multe fabrici, hale de productie si societati comerciale. Parcul va fi amplasat la intrarea in oras, spre localitatea Neudorf, avand avantajul ca va fi functiona in apropierea soselei care face legatura directa intre Arad si Timisoara.
In orasul Ineu disponibilizarile din industrie si incapacitatea altor sectoare economice de a absorbi forta de munca au constituit principalele cauze ale cresterii somajului, in anul 2004 rata somajului din localitate fiind de 6,1 %. In prezent, insa, potrivit unei analize economice efectuata de reprezentantii Primariei Ineu, orasul nu se mai confrunta cu probleme majore in domeniul ocuparii fortei de munca, datorita dezvoltarii sectorului industrial si sectorului de intreprinderi mici si mijlocii. Resursele de munca ale orasului Ineu sunt supuse, ca de altfel intregul ansamblu economico-social, unor mutatii si modificari generate, in mare parte, de aceeasi categorie de factori specifici procesului de tranzitie - privatizarea, somajul, schimbarile profesionale si structura economiei de piata. Din datele existente, rezulta ca orasul Ineu are majoritatea potentialului uman activ concentrat in industrie si agricultura. La nivelul Ineului, diminuarile de personal au fost inregistrate, in principal, in ramurile industriei si armatei, diminuari determinate in special de procesul de privatizare si de restructurare.
Naveta de la 60 km distanta. Numarul salariatilor a scazut in sectorul de stat si a crescut numarul celor din sectorul privat, care a constituit, astfel, o alternativa de absorbtie a fortei de munca disponibilizate, intr-o masura covarsitoare. Delphi Packard a fost unul dintre investitorii straini care au salvat Ineul de la somaj si, avand in vedere graficul de dezvoltare al S.C. Delphi Packard - Romania, previziunile sunt in continuare de cresteri importante. De altfel, compania americana a reusit sa salveze somajul din peste 30 de localitati invecinate cu Ineul, in prezent, la "Delphi" fiind angajati peste 5.000 de muncitori, compania a inchiriat 53 de linii de autobuz pentru a asigura transportul angajatilor de la domiciliul la locul de munca.
Muncitorii de la Delphi vin sa lucreze aici si de la 60 de kilometri distanta, ceea ce implica o naveta destul de dificila. Insa, acestia considera ca locul de munca le-a oferit posibilitati de a-si indeplini vise care pot deveni realitate numai cu mici sacrificii.
"Lucram in schimburi diferite, pentru ca unul dintre noi trebuie sa fie mereu acasa cu cei patru copii. Nici macar nu am visat vreodata ca pot sa am un telefon fix, de mobil nici nu indrazneam sa vorbim. Insa situatia s-a schimbat de cand ne-am angajat. Cartea de munca ne permite sa scoatem un credit de la banca, sa ne cumparam o masina de spalat, o lada frigorifica. La un autoturism nu indraznim sa ne gandim, deocamdata, dar, pe viitor, de ce nu?", a mai spus Florica Ardelean, angajata la Delphi.
Printr-o situatie similara a trecut si Ciprian Dragos, din localitatea Silindia. O combina muzicala, un DVD si un calcultor au fost obiectele de care avea parte doar cand venea in vizita la rudele de la Arad. Imediat dupa ce s-a angajat la Ineu a accesat un credit si si-a cumparat tot ce si-a dorit, ba, mai mult, si-a ajutat si parintii cu obiecte electrocasnice de stricta necesitate.
"Salariul nu e atat de mare, insa, daca lucram ore suplimentare, sau daca venim la munca in zilele de sambata si duminica suntem platiti cu 200 la suta. Am reusit, intr-un an si jumatate de cand lucrez la Delphi sa-mi cumpar tot ce mi-am dorit de mic copil. Le-am facut si parintilor cate un mic cadou, un cuptor cu microunde si un televizor color, pentru ca ma mai ajuta si ei sa achit ratele", a precizat Ciprian Dragos.
Chiar daca sansele de angajare sunt destul de mari, compania americana recrutand personal in fiecare luna, un numar de 108 locuitori dintr-un total de 10.207 ai orasului Ineu au preferat sa incaseze, lunar ajutor de somaj.
2.000 de joburi la Sebis. Investitiile de la Sebis si Chisineu-Cris sunt reprezentative pentru modul cum companiile straine "inghit" forta de munca din mai multe localitati deodata. Localitatea Sebis, cunoscuta in traditia de prelucrarea pieilor, prelucrarea lemnului, croitorie, prelucrari metalice, avea un excedent de forta de munca pe diferite specialitati. "Prin deschiderea de noi unitati industriale se vor crea noi locuri de munca, astfel incat rata somajului se va diminua drastic", a declarat primarul orasului Sebis, Gheorghe Feies. Anul acesta, executivul local preconizeaza sa se creeze aproximativ 2.000 de locuri de munca.
"Anul acesta se vor deschide cinci fabrici in Zona Industriala Sebis si ne bazam pe forta de munca atat din oras cat si din localitatile invecinate, Barsa, Ignesti, Buteni, Chisindia, Carand, Prunisor si altele, care insumeaza 70 de mii de locuitori" a mai specificat Gheorghe Feies. Aceeasi situatie este intalnita si in orasul Chisineu-Cris. Desi economia orasului este una predominant agrara, in ultima perioada industria si serviciile au avut evolutii ascendende. Companii precum Alcoa Romania, Maschio Gaspardo, Nexans au creat peste 2.000 de locuri de munca. Pentru ca au transportul asigurat, oamenii vin sa lucreze din localitati precum Adea, Zerind, Simand, Zimandul Nou, Pilu, Graniceri, Siclau, Socodor.
Primarul orasului Chisineu-Cris; Gheorghe Burdan, sustine ca explicatia pentru existenta celor 211 someri in oras in conditiile in care mai exista locuri de munca disponibile este faptul ca acestia nu doresc sa munceasca. "Ne confruntam si cu o mobilitate a fortei de munca spre alte zone industriale, unde se plateste mai bine. Spre exemplu, exista persoane din oras care fac zilnic naveta la Delphi la Ineu pentru ca acolo sunt mai bine platite", a precizat Gheorghe Burdan, primarul orasului Chisineu-Cris.
Psihologii sunt de parere ca cei care accepta statutul de someri chiar daca au locuri de munca libere la dispozitie fac parte din categoria persoanelor inadaptabile.
"Munca intr-o colectivitate implica responsabilitate fie ca e vorba de o femeie de serviciu, fie ca e vorba despre un muncitor sau un sef de echipa. Trebuie sa te trezesti la o anumita ora ca sa ajungi la serviciu, trebuie sa-ti pastrezi o igiena zilnica, trebuie sa te supui unor rigori, de genul pauza de masa, pauza de tigara. Pentru majoritatea persoanelor din mediul rural, adaptarea la noile conditii de munca s-a facut treptat. Faptul ca sunt motivati de salarii care le asigura un trai decent ii determina sa continue. Cei care se multumesc cu ajutorul de somaj sunt persoane care muncesc in gospodarie sau la camp si au un trai la limita subzistentei", a precizat Liliana Toma, psiholog.
Cine sunt investitorii
Delphi Packard
Unul dintre cei mai mari angajatori din domeniul componentelor auto din Romania a deschis prima facilitate de productie in anul 1997 printr-o investitie de tip greenfield in Timis la Sannicolau Mare. Numarul angajatilor producatorului de cablaje auto s-a dublat si a ajuns la peste 9.000 dupa ce in urma construirii unei noi facilitati de productie in Arad, la Ineu, a creat inca 4.000 de locuri de munca.
Potrivit datelor disponibile, Delphi Packard a realizat in 2005 o cifra de afaceri de peste 140 de milioane de euro. Compania s-a confruntat recent si cu probleme legate de nerespectarea legislatiei cu privire la durata programului de lucru fiind chiar sanctionata de autoritati in urma constatarii unor nereguli cu privire la orele suplimentare prestate de angajati.
Nexans
Producatorul de cablaje pentru industria auto si cea energetica a intrat pe piata interna in 2000 printr-o reprezentanta de vanzari, dar in 2003 a investit in judetul Arad mai mult de 13 milioane de euro intr-o facilitate de productie proprie. Numarul angajatilor companiei franceze nu a fost comunicat de catre reprezentantii Nexans. In schimb acestia au anuntat planuri de dezvoltare cu 50% a capacitatilor de productie si intentia de a obtine o crestere de 35% a afacerilor din Romania. Anul trecut Nexans a inregistrat o cifra de afaceri de aproximativ 30 de milioane de euro. Grupul francez mai detine pe piata romaneasca si compania Electrocontact, cu unitati de productie de harnasamente auto in Timis.
Nexans, listata la bursa din Paris in 2001, este prezenta in peste 30 de tari, avand la nivel mondial un numar de 21.000 de angajati. Afacerile totale ale companiei s-au cifrat anul trecut la circa 7,5 mld. euro.
Alcoa Fujikura
Compania a deschis anul trecut al treilea punct de productie de cablaje auto din Romania la Beius prin finalizarea unei investitii de tip brownfield. Compania a intrat in Romania initial prin infiintarea a doua puncte de lucru, unul la Arad, in Nadab, si unul in Caransebes, care la momentul actual au ajuns la un personal de aproape 3.000 de muncitori. Pana in prezent, in cele doua fabrici s-au investit peste 3,5 milioane de euro.
De asemenea, reprezentantii Alcoa Fujikura intentioneaza ca pana la finalul lui 2007 sa mai angajeze 500 de oameni pentru noul punct de productie de la Beius unde momentan lucreaza 370 de angajati. Tot pentru anul in curs Alcoa a bugetat afaceri de 31 de milioane de euro, in crestere cu 40% fata de nivelul de 22,2 milioane de euro, cat a fost cifra de afaceri aferenta anului trecut.
Maschio Gaspardo
Filiala din Romania a producatorului italian de masini agricole Maschio Gaspardo are de asemenea planuri mari in ceea ce priveste extinderea productiei fabricii din Chisineu-Cris, construita in anul 2003 in urma unei investitii initiale de 2 milioane de euro. Pana in acest moment, in fabrica din judetul Arad s-au investit peste 5 milioane de euro pentru extinderea capacitatilor de productie.
Maschio Gaspardo intentioneaza sa mareasca efectivul salariatilor, acum la circa 100 de persoane, si sa finalizeze un proiect de investitii de 2 milioane de euro care va duce la dezvoltarea spatiului productiv cu inca 1.800 de metri patrati concomitent cu cresterea volumului de productie cu pana la 25%.Conducerea companiei estima pentru anul trecut o cifra de afaceri de circa
9 milioane de euro, cu 30% mai mult fata de 2005 cand indicatorul s-a ridicat la 7 milioane de euro.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
