Optimismul directorilor generali din România privind evoluţia economiei româneşti s-a redus după izbucnirea războiului din Ucraina, astfel că procentul celor care mizează pe o accelerare a creşterii economice a scăzut la 34%, de la 59% în ianuarie, în timp ce ponderea respondenţilor care se aşteaptă la o încetinire a creşterii economice s-a dublat, de la 26% la 54%, arată datele din ediţia revizuită în aprilie a sondajului CEO Survey 2022, realizat de PwC România.
”Deşi porneam în 2022 sub auspicii favorabile şi cu mare încredere, după ce economia României recuperase căderea brutală din 2020, izbucnirea războiului din Ucraina a temperat aşteptările executivilor din România şi din întreaga lume”, spune Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC Romania.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere estimările privind evoluţia economiei româneşti, la 2,2%, faţă de 4,8% anterior şi preconizează o inflaţie medie anuală de 9,3%, care în 2023 ar urma să scadă până la 4%.
Ritmul de creştere anunţat de FMI este mai mare decât cel al Băncii Mondiale, care se aşteaptă la un avans al PIB naţional de doar 1,9%.
Războiul din Ucraina şi-a pus amprenta şi asupra încrederii directorilor generali din România în ceea ce priveşte capacitatea propriilor companii de a-şi spori veniturile în următoarele 12 luni. Astfel, doar 20% dintre respondenţi se declară extrem sau foarte încrezători în posibilitatea de majorare a cifrei de afaceri, procent în scădere de la 54% în ianuarie 2022, în timp ce alţi 49% dintre aceştia sunt oarecum încrezători în perspectiva unui an mai bun.
Volatilitatea macroeconomică rămâne cea mai mare ameninţare în opinia liderilor de afaceri din România, 54% dintre directorii generali din ţara noastră declarându-se extrem sau foarte preocupaţi de acest risc, în uşoară creştere, de la 51% în ianuarie. Pe locul secund, urcă însă conflictele geopolitice, incluzând disputele legate de resurse şi comerţ, terorism, violenţă interstatală, ponderea respondenţilor care afirmă că sunt extrem sau foarte îngrijoraţi de acest pericol s-a dublat, ajungând la 43%.
Securitatea cibernetică rămâne pe poziţia a treia, menţionată de 31% dintre directorii de companii, în scădere de la 43% în ianuarie. Pe de altă parte, ameninţarea pandemică scade din intensitate, doar 17% dintre liderii de organizaţii din România spunând că sunt extrem sau foarte preocupaţi de aceasta, în scădere de la 49% în ianuarie, în timp ce alţi 40% manifestă o oarecare îngrijorare în privinţa acestui pericol.
În ceea ce priveşte oportunităţile de extindere, directorii generali din România văd oportunităţi atât pe pieţele din apropiere, cât şi pe cele îndepărtate. Astfel, comparativ cu anul trecut, importanţa Statelor Unite (locul doi) şi a Chinei (locul trei) a crescut pentru companiile din România, concomitent cu cea a unor pieţe din Europa, nou intrate în top: Italia, Austria şi Moldova. Germania se află primul loc în topul pieţelor cu oportunităţi de creştere.
”Ce credem că au învăţat liderii de afaceri în aceşti ani? Că există dependenţe critice cărora trebuie să le găsească răspunsuri rapide, cum sunt: dependenţa energetică de Rusia, dependenţa lanţului de aprovizionare de China, dependenţa de semiconductori de Taiwan. Posibil ca soluţiile pentru aceste dependenţe să producă mai mult protecţionism şi mai puţină globalizare. Mai mult, pe lângă aceşti factori care au influenţat masiv mediul economic şi social, liderii de afaceri au avut de gestionat şi transformări legate de forţa de muncă, tehnologie, mediu şi sustenabilitate - domenii în care presiunea schimbării s-a intensificat în ultimii ani şi a impus uneori luarea unor decizii disruptive. Companiile din România - evident nu din toate sectoarele, ci în general - au reacţionat şi au acţionat surprinzător de bine în aceşti ultimi doi ani, arătând că sunt reziliente şi mature”, concluzionează Dinu Bumbăcea.
