Profesii

Reforma pensiilor majorează deficitul fondului de pensii cu 1 mld. euro. Unde este economia?

Reforma pensiilor majorează deficitul fondului de pensii cu 1 mld. euro. Unde este economia?

Autor: Iulian Anghel, Adelina Mihai

11.08.2011, 00:00 1817

Mult-lăudata reformă a pensiilor majorează deficitul fondului depensii cu un miliard de euro în 2011.

În ciuda faptului că anul trecut, în timpul dezbaterilor desprenoua lege a pensiilor, oficialii susţineau că reforma va însemnaintrarea în sistem a încă un milion de contribuabili (între care şicei care beneficiau de un regim special la contribuţie şi lapensii), aşadar contribuţii majorate la fond care vor reducedeficitul, acelaşi deficit a crescut doar în primele patru luni aleanului cu 1,6 mld. lei (380 mil. euro) comparativ cu aceeaşiperioadă a anului trecut. Acest lucru înseamnă o majorare adeficitului faţă de cel înregistrat în 2010 cu peste un miliard deeuro pe tot anul. Astfel, deficitul total al fondului de pensiiajunge la finele anului la 3,5 mld. euro, adică 2,7% din PIB-ulestimat pentru 2011 la 544 mld. lei (129 mld euro).

Cele trei fonduri de asigurări obligatorii - pensii, sănătate şişomaj - vor avea anul acesta înpreună un deficit de peste 18 mld.lei (peste 4,2 mld. euro), ceea ce corespunde cu 3,3 - 3,4% dinPIB. Deficitul bugetar asumat în acordul cu FMI şi UE este de 4,4%din PIB pentru 2011 şi 3% din PIB pentru 2012.

"Aceşti bani (pentru acoperirea deficitelor celor trei fonduride asigurări - n.n.) nu sunt decât pe pieţe, trebuie să-iîmprumutăm", a declarat marţi-seară preşedintele TraianBăsescu.

Şeful statului a susţinut că reducerea deficitelor diverselorfonduri trebuie să fie o prioritate majoră pe termen mediu - acestafiind motivul pentru care surplusul bugetar înregistrat anul acestanu poate merge în majorarea salariilor, ci în acoperireadeficitelor.

Potrivit preşedintelui, deficitul fondului de pensii va fi în2011 de 14,8 mld. lei (3,56 mld. euro), cel al fondului de şomaj de2 mld. lei (470 mil. euro mil. euro), iar cel al sănătăţii de 2mld. lei (740 mil. euro).

Datele Institutului Naţional de Statistică (INS) confirmăcifrele şefului statului, dar nici preşedintele şi niciun altoficial nu au explicat până acum, cel puţin în ceea ce priveştefondul de pensii, de ce, în loc să scadă, deficitul a urcat în urmareformei pensiilor.

"Am constatat că deficitul bugetului de pensii a crescut în locsă fie ţinut sub control ca urmare a reformei pensiilor. Au fostmulte vorbe şi multe laude la adresa reformei pensiilor, dar datelearată că situaţia s-a înrăutăţit", constată Ionuţ Dumitru,preşedintele Consiliului Fiscal, economist-şef al RaiffeisenBank.

Datele INS disponibile la patru luni arată un paradox: pe fondulscăderii şomajului de la 8,1% în aprilie 2010 la 5,4% în aprilie2011, deficitul fondului public de pensii a crescut în primelepatru luni ale anului faţă de perioada similară a anului trecut cu1,6 mld. lei, în ciuda promisiunii unei mai bune colectări.

Potrivit datelor INS analizate de ZF, veniturile dincontribuţiile de asigurări au fost în primele patru luni ale lui2011 cu peste 600 mil. lei mai mici decât în perioada similară aanului trecut, scăzând de la 10,8 mld. lei la 10,2 mld. lei.

În aceeaşi perioadă, veniturile din contribuţiile angajatorilorau scăzut cu 370 mil. lei (de la 7,58 mld. lei în 2010 la 7,21 mld.lei în 2011), iar cele ale asiguraţilor cu 240 mil. lei (de la 3,28mld. lei la 3,04 mld. lei).

În primele patru luni ale anului trecut subvenţiile de labugetul de stat pentru bugetul asigurărilor sociale au însemnat3,56 mld. lei, faţă de 2,77 mld. lei anul acesta. Calculândsubvenţiile de la stat ca venit, execuţia bugetului asigurărilorsociale pe primele patru luni ale lui 2010 înregistra un excedentde 380 mil. lei, în vreme ce folosind aceeaşi metodă, în primelepatru luni ale acestui an acelaşi buget înregistra un deficit de1,95 mld. lei.

Eliminând subvenţiile de stat şi adăugând deficitul, reiese căbugetul asigurărilor de stat a înregistrat în primele patru luniale lui 2011 un minus de 4,7 mld. lei (1,1 mld. euro), cu 1,6 mld.lei (380 mil. euro) mai mult decât în aceeaşi perioadă a anuluitrecut (3,1 mld. lei), adică cu aproape o treime mai mult.

Într-un asemenea ritm, deficitul total va ajunge la fineleanului la 3,5 mld. euro (2,7% din PIB).

Cum îşi explică fostul ministru al muncii Mihai Şeitan, înmandatul căruia a fost demarată reforma pensiilor, majorareadeficitului fondului de pensii?

"Reforma pensiilor a însemnat includerea în sistemul public amilitarilor. Sunt în jur de 200.000 de noi contribuabili dinaceastă categorie care, însă, în primele luni ale anului nu auajuns să contribuie din cauza întârzierilor în funcţionarea caselorde asigurări. De cealaltă parte, în plată au intrat imediataproximativ 180.000 de beneficiari a căror pensie, fiind relativmare, a condus la cheltuieli mai mari. Până când contributorii nuvor fi efectiv integraţi în sistemul public există acestdezechilibru care se va atenua cu timpul, iar deficitul vadispărea. Mai mult, nici recalcularea acestor pensii speciale nueste dusă până la capăt, va fi gata spre sfârşitul anului."

Totuşi, pensiile militarilor erau şi până acum plătite, chiardacă prin intermediul ministerelor de resort şi nu al casei depensii - ce s-a schimbat la pensiile în plată fiind instituţia carele distribuie. Ce să dădea ministerelor ca sume pentru platapensiilor se dă acum casei de pensii, drept urmare explicaţia luiŞeitan nu lămureşte deloc creşterea cu o treime a deficitului.

Militarii nu contribuiau la sistemul public de pensii până laintrarea în vigoare a noii legi a pensiilor. Începând cu aceastădată, salariile şi soldele lor au fost majorare proporţional cucontribuţia pe care trebuie să o verse la sistemul public depensii. Doar că, potrivit lui Şeitan, în primele luni ei nu aucontribuit pentru că structurile de colectare nu au fost puse lapunct, acest lucru explicând, susţine el, şi de ce contribuţiileangajaţilor sunt mai mici în primele luni ale acestui an decât înperioada similară a anului trecut.

Petru Dandea, vicepreşedintele confederaţiei sindicale "CartelAlfa", spune că o posibilă explicaţie pentru majorarea deficituluila fondul de pensii o reprezintă faptul că nu s-a făcut transferulde la bugetele unor ministere în conturile Ministerului de Finanţeşi, implicit, al Casei de Pensii.

"Dintr-o dată, prin includerea militarilor în rândulcontribuabililor, cheltuielile salariale ale ministerelor deInterne şi al Apărării au fost majorate cu o treime. Dacăministerele au întârziat transferul banilor la Finanţe sau dacăFinanţele nu au transferat banii la Casa de Pensii, este posibil caaceste lucruri să crească deficitul la pensii", a spus Dandea. Elcrede că una din puţinele soluţii pentru corectarea deficitului lafondul de pensii o reprezintă aducerea în ţară a celor 3 milioanede români care lucrează în străinătate prin crearea de noi locuride muncă astfel încât aceştia să contribuie la sistemele desecuritate socială.

Şeful ANOFM: "Vosganian e vinovat de deficitul laşomaj"

Nici fondul asigurărilor de şomaj nu stă mai bine.

La fondul de şomaj veniturile la patru luni au însemnat,potrivit INS, 1,26 mld. lei (303 mil. euro). Doar că, din aceştibani, doar 400 mil. lei (96,6 mil. euro) înseamnă venituri dincontribuţii de asigurări, 837 mil. lei (202 mil. euro) fiindsubvenţii de la bugetul de stat. Cheltuielile fondului au fost lapatru luni de 957 mil. lei (230,8 mil. euro). Eliminândsubvenţiile, deficitul la finele anului va fi undeva între 1,6 - 2mld. lei (400 - 500 mil. euro).

Silviu Bian, preşedintele Agenţiei Naţionale pentru OcupareaForţei de Muncă (ANOFM), instituţia care gestionează numărul deşomeri şi plăteşte indemnizaţiile de şomaj, spune că de vină pentrudeficitul înregistrat este nivelul scăzut al contribuţiilor laşomaj.

"Întrebaţi-l pe Varujan Vosganian de ce e deficitul la şomajatât de mare: pentru că atunci când a fost ministru de finanţe aluat o măsură de populism atunci când a redus contribuţia la şomajla 0,5%. Nu ai cum să te încadrezi în bugetul de cheltuieli până nucreşte nivelul de contribuţii la şomaj. Noi avem un buget permanentde măsuri active şi pasive, iar cheltuielile sunt aprobate deParlament", a spus Bian.

În prezent atât angajatorul, cât şi angajatul plătesc câte 0,5%contribuţie la şomaj, ceea ce înseamnă că dintr-un salariu mediubrut pe economie de 2.000 de lei în bugetul asigurărilor de şomajintră lunar câte 20 de lei. Pe vremea când era ministru alfinanţelor în Guvernul Tăriceanu, Varujan Vosganian a aprobatreducerea contribuţiei la şomaj, atât pentru angajat, cât şi pentruangajator. Astfel, de la 1 ianuarie 2008 contribuţia angajatului laşomaj a scăzut de la 1% la 0,5%, iar cea a angajatorului a scăzutde la 2,5% la 1% (şi a scăzut, din nou, până la 0,5% de la 1decembrie 2008).

Varujan Vosganian nu a putut fi contactat pentru detalii până laînchiderea ediţiei.

La finele lunii iulie numărul de şomeri a scăzut la 453.152 depersoane la nivel naţional, rata şomajului ajungând la 4,77% dupăaproape doi ani de scădere. Din numărul total de şomeri, numai151.279 sunt indemnizaţi, adică primesc ajutor de şomaj, ceea ceînseamnă că, dacă toţi şomerii primesc ajutorul de şomaj minim, dinbugetul de şomaj se cheltuie lunar peste 18 mil. euro (numărul deşomeri x 500 de lei, adică contribuţia minimă de 75% din salariulminim brut pe ţară).

Sănătatea, deficit la 4 luni de 170 mil.euro

La Sănătate lucrurile sunt şi mai complicate. Veniturile CaseiNaţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) ar urma să fie în 2011,potrivit legii bugetului asigurărilor aprobate de Parlament, de16,4 mld. lei, (3,9 mld. euro). Bugetul propriu al MinisteruluiSănătăţii este şi el de aproximativ 1 mld. euro. Ministruldemisionar al sănătăţii Cseke Attila a solicitat, la rectificareade la începutul lunii, 1 mld. euro, dar nu a primit decât 80 mil.euro.

Potrivit datelor INS, deficitul la Sănătate a fost la patru lunide 712 mil. lei (venituri de 4,47 mld. lei şi cheltuieli de 5,59mld. lei, veniturile fiind completate de subvenţii de 341 mil. lei)- ceea ce va duce deficitul la finele anului la peste 2,1 mld.lei.

Cele trei fonduri de asigurări obligatorii - pensii, sănătate şişomaj - sunt, aşadar, pietre de moară atârnate de gâtul bugetuluide stat care trebuie să le finanţeze cu un procent de 3,4% din PIB.Mai mult, nu ştim încă ce se ascunde sub preş - este vorba despresituaţia companiilor de stat ale căror pierderi va trebui să fieînregistrate în viitor ca deficit bugetar.

AFACERI DE LA ZERO