Modificările aduse de guvern în domeniul impozitului pe venit şi al contribuţiilor sociale creează o discrepanţă semnificativă între sumele plătite de salariaţi şi de PFA, având în vedere că de la 1 ianuarie 2018, oricât de mult ar câştiga pe lună o persoană fizică din activităţi independente, fie 5.000 lei, fie 1.000.000 lei, nivelul de contribuţii va fi acelaşi, adică 665 lei/lună, arată o analiză realizată de Claudia Sofianu, partener al EY România.
Astfel, în contextul în care un salariat are un venit salarial brut de 5.000 lei/lună, acesta va avea aceeaşi povară fiscală (impozit pe venit şi contribuţii sociale individuale) ca şi persoana care câştigă un venit din activităţi independente de 3 ori mai mare (mai specific - 14.575 lei).
Această diferenţă de normă rezultă ca urmare a introducerii plafonului lunar la nivelul unui salariu de bază minim brut pe ţară (i.e., prevăzut a fi de 1.900 lei), pentru care se vor datora contribuţiile sociale în cazul veniturilor din activităţi independente. Deşi venitul la care se poate asigura în scopuri de asigurări sociale o persoană care desfăşoară activităţi independente poate fi unul ales, e puţin probabil ca acest venit ales să fie de prea multe ori mai mare decât cel minim impus de lege.
În consecinţă, începând cu 1 ianuarie 2018, deşi contribuţiile sociale plătite pentru un venit salarial sunt în creştere, cele plătite pentru veniturile din activităţi independente sunt în scădere.
„În acest context, făcând o analiză a viitorului mod de impunere a celor două tipuri de venit, nu ne putem abţine de la a ridica o serie de întrebări: ce ne va aduce anul 2018? Va creşte sau va scădea numărul de salariaţi? Vom asista la o nouă migrare artificială de la salariat la persoană fizică autorizată pentru a beneficia de o impozitare mai avantajoasă? O migrare, am putea spune, care ar încălca legea dacă nu sunt respectate diverse condiţii“, spune Claudia Sofianu.
În opinia ei, migrarea angajaţilor spre PFA a fost des şi în mod abuziv folosită în trecut şi a fost expusă diverselor controale fiscale (reclasificarea în activităţi dependente), iar în final s-a ajuns la amnistia fiscală.
„Ce impact va avea o astfel de colectare mai redusă pentru anumite tipuri de venituri asupra fondurilor de contribuţii sociale?“.
Reducerea impozitului pe venit şi transferul de contribuţii sociale de la angajator la angajat (cu reducerea doar la nivel procentual a acestora şi asta limitat la doar 2%) au reprezentat subiectele cel mai dezbătute în ultima perioadă, dar cele privind activităţile independente au părut să treacă mai mult neobservate sau extrem de puţin atinse
Făcând un calcul simplu al nivelului de contribuţii sociale care ar urma să se datoreze pentru cele două tipuri de venit, se constată însă o discrepanţă semnificativă, care nu poate să nu ridice nişte semne de întrebare cu privire la scopul avut prin introducerea unor astfel de modificări, precum şi la tentaţiile care ar putea să apară în viitor cu privire la forma de muncă sau colaborare între companii şi persoanele fizice.
