Rezultatele recensământului din octombrie 2011 arată că mai puţin de 100.000 din populaţia care plecat la muncă în străinătate s-a întors acasă, iar fenomenul revenirii în ţară nu se va amplifica atâta vreme cât România nu va avea politici sectoriale de optimizare a migraţiei, este de părere profesorul Dumitru Sandu de la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii din Bucureşti.
Cele mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică arată că, în iulie 2013, stocul emigranţilor români în străinătate a fost de 2,35 milioane de persoane, deşi la recensământul din 2011 s-a reuşit completarea doar a 700.000 de chestionare de către românii aflaţi în străinătate pentru o perioadă mai lungă de un an şi circa 400.000 de chestionare pentru cei care au părăsit temporar ţara. Totuşi, INS a precizat încă de la acea vreme că fenomenul migraţiei pe perioadă îndelungată de timp e de trei ori mai mare decât cel „prins“ în chestionare.
„Chiar dacă numărul celor reveniţi acasă este relativ, faptul că mai puţin de 100.000 de persoane au revenit în ţară raportaţi fie la 700.000 de emigranţi pe o perioadă îndelungată, fie la 400.000 de plecaţi temporar, numărul este foarte mic şi a fost un şoc pentru noi, în calitate de cercetători. În fenomenul migraţiei, impactul cel mai puternic pe termen lung pentru dezvoltarea economică îl are revenirea acasă a populaţiei“, a explicat Dumitru Sandu.
Profesorul Sandu vorbeşte de faptul că, în limbajul de specialitate, s-a conturat o nouă noţiune, aceea de „remitenţe sociale“, care se traduce prin impactul de natură non-financiară pe care îl are revenirea acasă a populaţiei care a migrat.
