♦ Raportul dintre generaţii s-a deteriorat: la 100 de copii sub 15 ani revin aproape 136 de persoane de peste 65 de ani
România avea la începutul lui 2026 o populaţie rezidentă de 19,04 milioane de persoane, cu 1.800 mai puţine decât în urmă cu un an. Scăderea este explicată aproape integral de sporul natural negativ, adică diferenţa dintre naşteri şi decese, care a ajuns la peste 104.000 de persoane. În acelaşi timp, soldul pozitiv al migraţiei internaţionale a urcat la 102.249 de persoane, însă nu a fost suficient pentru a compensa pierderea provocată de diferenţa dintre numărul de decese şi cel al naşterilor.
Dincolo de evoluţia populaţiei totale, structura pe vârste arată şi o accelerare a procesului de îmbătrânire. Raportul de îmbătrânire demografică a crescut la 135,9 persoane de peste 65 de ani la 100 de copii sub 15 ani, faţă de 131,3 în urmă cu un an.
Statisticile INS pe grupe de vârstă arată că generaţiile cele mai tinere sunt semnificativ mai mici decât cele care se află acum în plină activitate profesională. La vârsta de un an sunt aproximativ 144.000 de copii, iar la doi ani circa 160.000. În schimb, generaţiile de 35-50 de ani depăşesc frecvent 270.000 - 300.000 de persoane.