• Leu / EUR4.6571
  • Leu / GBP5.1648
  • Leu / USD4.0846
Profesii

România nu mai poate atrage investitori pentru că nu mai are forţă de muncă. "Angajatorii din Transilvania ne întreabă dacă putem aduce sirieni care să lucreze în fabrici"

România nu mai poate atrage investitori pentru că nu mai are forţă de muncă. "Angajatorii din Transilvania ne întreabă dacă putem aduce sirieni care să lucreze în fabrici"

Autor: Adelina Mihai

21 iun 2016 7492
Recrutările din penitenciare şi biserici nu mai sunt suficiente pentru a acoperi nevoia de forţă de muncă a companiilor.
 
Guvernul pregăteşte, în toamna acestui an, lansarea unui draft al unei legi care să scurteze perioada de acordare a permiselor de mun­că pentru muncitorii din ţări non-UE care să vină să lucreze în România, pentru că deficitul de forţă de muncă a atins cote alarmante.
 
„În Transilvania, angajatorii ne întreabă din ce în ce mai des de posibilitatea de a aduce imigranţi sirieni care să lucreze în fabrici, pentru că nu mai găsesc efectiv forţă de muncă. Nu mai există zone cu şomaj mare în România, poate cu excepţia Vasluiului, pentru că din restul regiunilor oamenii fie lucrează, fie au emigrat, iar firmele, mai ales cele din zona automotive, nu mai găsesc muncitori de niciun fel. Guvernul actual, dar şi cele viitoare, trebuie să înţeleagă că altă soluţie pentru atra­ge­rea de investiţii nu există decât dacă aducem forţă de muncă din alte ţări“, a spus Elena Antoneac, Head of Operations în cadrul companiei Nestlers Group, care oferă servicii de relocare.
 
Încă de anul trecut, companiile din industria au­to din vestul şi din centrul ţării au relocat sute de an­gajaţi din Moldova în zonele în care aveau fa­brici pentru a putea duce la capăt contractele pe care le aveau deja semnate, dar pentru executarea că­rora nu mai găseau personal pe care să îl recru­teze. Cu astfel de situaţii s-au confruntat în 2015 pro­ducătorul de componente auto Leoni, care a avut o supra­sarcină de producţie care a generat nevoia de re­cru­tare a unor angajaţi din alte zone, dar şi pro­­du­că­to­rul de compo­nen­te auto ja­po­nez Fuji­ku­ra, care a fost nevoit să adu­că din Moldova 900 de angajaţi în fabricile din Cluj şi din Dej.
 
Elena Antoneac a spus că reprezentanţii me­diului privat au avut o serie de întâlniri cu repre­zentanţi ai Ministerului Economiei şi  cu cei ai Inspectoratului General pentru Imigrări din cadrul Ministerului Afacerilor Interne pentru a discuta despre modificarea legislaţiei româneşti în aşa fel încât aceasta să faciliteze accesul la locurile de muncă din România pentru imigranţii care provin din state din afara Uniunii Europene.
 
„Până acum s-a mers pe ideea: «lasă că se des­curcă investitorii». Şi este adevărat, investitorii s-au descurcat până acum, au făcut contracte cu peniten­cia­rele pentru a găsi mun­citori şi au fost prin biserici pen­tru a găsi mun­citori ne­cali­ficaţi, însă alte surse de noi angajaţi nu mai sunt. De aceea tragem un sem­nal de alarmă, atât pen­tru guver­na­rea actuală, cât şi pentru gu­vernările viitoa­re, pentru că, fără forţă de muncă dis­po­nibilă, Româ­nia rămâne fără investiţii“, a mai spus Elena Antoneac.
 
Într-adevăr, multe companii au încheiat par­te­ne­riate cu Administraţia Naţională a Peni­ten­cia­relor pentru a angaja deţinuţi, exemplu relevant în acest sens fiind colaboarea angajatorilor cu Peniten­ciarul Timişoara, în cadrul căreia circa 400 de deţinuţi (circa 40% din totalul deţinuţilor din unitate) au fost angajaţi la companii precum TRW Automotive (producţie de componente auto), Rilug (confecţii de pantofi) sau AEM (producţie de contoare electrice). De asemenea, anul trecut şi Fujikura Automotive România a recrutat 150 de deţinuţi din penitenciarul Gherla în cadrul unui proiect similar.
 
În prezent, obţinerea unui permis de muncă pentru un străin dintr-o ţară non-UE care doreşte să lucreze în România durează circa 4 luni, perioadă extrem de lungă având în vedere că unele companii au nevoie, uneori, de experţi pe termen scurt pe care să îi aducă în România.
 
„Din punctul nostru de vedere următoarea pro­blemă arzătoare pentru România este lipsa forţei de muncă pe toate segmentele: muncitori, oameni specializaţi, ultraspecializaţi în diferite industrii. Degeaba vin companiile în România să construiască fabrici şi uzine pe fondul relaxării fiscale dacă Guvernul nu gândeşte deja soluţii rapide, facile pe termen mediu şi lung pentru mediul de afaceri în privinţa forţei de muncă. Şi nu mă refer doar la investitori străini, ci şi la com­paniile autohtone care trec graniţa pentru con­tracte, însă se întâmplă să nu poată onora volu­mele solicitate din cauza lipsei de personal“, a mai spus Elena Antoneac.
 
Ea a spus că, în condiţiile în care România are una dintre cele mai scăzute cote de impozitare a profitului din lume (de 16%), iar impozitul pe dividende a scăzut la 5% începând cu anul acesta (înainte era de 16%), România este o ţară atractivă pentru noi investiţii, dar niciun investitor nu va veni într-o zonă în care nu există forţă de muncă disponibilă.
 
„Dacă o companie are nevoie pentru o lună sau două de 10 cetăţeni indieni, care sunt buni ingineri într-un anumit domeniu, nu poate să îi aducă din cauza legislaţiei. (...) Se lucrează în prezent la un draft de modificare a legislaţiei astfel încât să se scurteze termenul de obţinere a vizelor de muncă. (...) Suntem întrebaţi din ce în ce mai des de reprezentanţi ai companiilor sau de oameni de HR dacă nu le putem facilita accesul la imigranţi (sirieni) care îşi doresc să muncească“, a mai spus Elena Antoneac, menţionând că polo­nezii au găsit deja soluţii pentru deficitul forţei de muncă, aducând muncitori din statele asiatice pentru fabrici.
 
Totuşi, dintr-o populaţie de circa 20 de milioane de locuitori din care 8,9 mi­li­oane sunt persoane apte de muncă, doar 6 milioane au statut de angajat (inclusiv cei angajaţi fără forme legale), restul fiind muncitori în agricultura de subzistenţă, freelanceri, şomeri sau persoane care nu fac eforturi pentru a se angaja. Cei care nu sunt an­gajaţi şi care lucrează în agricultură, de exemplu, se angajează periodic în fabrici, dar renunţă la job pe perioada verii pentru a munci pământul sau pentru că merg să lucreze în agricultură în străi­nă­tate timp de câteva luni, spun angajatorii.
 
România a rămas fără suficientă forţă de muncă disponibilă după ce în ultimii ani au plecat la muncă în străinătate peste 2,4 milioane de români apţi de muncă, pentru a câştiga salarii de 5 ori mai mari sau pentru că nu îşi găseau un loc de muncă în oraşul sau în satul în care locuiau. Cu un salariu me­diu de  460 de euro pe lună, în Ro­mânia există aproape cele mai mici salarii din Uniunea Europeană (doar în Bulgaria salariile sunt mai mici), de aceea şansele de atragere a forţei de muncă din alte state ale UE sunt limitate.
 
În aceste condiţii, deficitul de forţă de muncă disponibilă se adaugă, pe lângă infrastructura deficitară, pe lista factorilor care împiedică atragerea de noi investiţii. În 2008, străinii au investit peste 9 miliarde de euro în economia locală, însă din 2009 încoace investiţiile străine s-au menţinut la un nivel foarte scăzut, ajungând anul trecut la doar 3 miliarde de euro. România nu reuşeşte să devină o ţară atractivă pentru noi investiţii străine masive, iar recent ţara noastră a pierdut în favoarea Poloniei investiţia de 500 de milioane de euro a Daimler, care voia ca un camion să ajungă în maxim 17 ore de la fabrică la uzina din Bremen (Germania), lucru imposibil cu infrastructura noastră.
 
 

Newsletter Ziarul Financiar

Înscrie-te la newsletter-ul ZF.ro ca să primeşti zilnic informaţiile de business care contează. Ia decizii în cunoştinţă de cauză!

Principalele valute BNR - ieri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.6571
Diferență: 0,2001
Ieri: 4.6478
Azi: 4.0846
Diferență: 0,0637
Ieri: 4.0820
Azi: 5.1648
Diferență: 0,0329
Ieri: 5.1631
Azi: 4.1124
Diferență: -0,1287
Ieri: 4.1177