• Leu / EUR4.7274
  • Leu / GBP5.1830
  • Leu / USD4.2656
Profesii

România produce 50.000 de ingineri pe an, dar angajatorii spun că aceştia „nu ştiu meserie cu adevărat“

Autor: Corina Mirea

19 nov 2012 28610

Aproape 140.000 de tineri învaţă în prezent la facultăţile de inginerie (pes­te un sfert din numărul total de studenţi din România), potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

"Observaţiile noastre ca angajator se rezumă la tematica unor programe de masterat, tematică ce nu prea ţine seama de realitatea acestei pieţe. Multe dintre informaţiile care se predau tinerilor sunt învechite, nu mai au aplicabilitate pentru ceea ce se întâmplă în industrie. Există un deficit important al tinerilor bine pregătiţi în domeniu. Gândiţi-vă că noi avem peste 800 de furnizori de componente auto care la rândul lor au nevoie de oameni care ştiu meserie cu adevă­rat", explică Constantin Stroe, vicepre­şedinte al constructorului Automobile Dacia, care numără 13.500 de angajaţi.

În prezent, în ingineria mecanică învaţă circa 10.000 de studenţi, adică 7% din totalul numărului de tineri care urmează cursurile de licenţă în învăţământul tehnic, acest sector clasându-se pe locul patru în topul celor mai căutate specializări în inginerie.

Cu toate că în ultimii patru ani sectorul serviciilor financiare a pierdut din cauza crizei circa 5.000 de salariaţi, tinerii care se înscriu la facultate optează preponderent pentru studii de licenţă în inginerie economică. În prezent, numă­rul studenţilor care vor să devină ingineri economişti depăşeşte 20.000 de tineri (circa 14% din totalul de studenţi care învaţă în sectorul tehnic).

"Nu întotdeauna studiile se dezvoltă acolo unde există cerere, fie din cauza informării greşite, fie din cauza unei documentări deficitare. În economie există mitul sau ideea potrivit căreia tinerii vor să «împuşte» doi iepuri dintr-un foc. Astfel, au cunoştinţe de economie, dar dispun şi de pregătire tehnică pe care cei mai mulţi o folosesc în marketing şi vânzări. Ei pot vinde în adevăratul sens al cuvântului, pentru că înţeleg mult mai bine un produs", spune Mirela Marinescu, recruitment manager în cadrul APT, firmă cu activităţi în resurse umane. Ea mai precizează şi că salariul pe care un inginer economist îl poate obţine ca agent de vânzări, deşi este asemănător cu cel pe care îl câştigă un inginer mecanic (aproximativ 400 de euro net pe lună), poate fi dublat datorită comisionului sau bonusurilor din vânzări.
 

Inginerii din IT nu vor acoperi niciodată cererea de pe piaţa muncii

Unul dintre puţinele sectoare care nu au simţit criza din punctul de vedere al nevoii de acoperire a locurilor de muncă create este IT-ul. De altfel, acesta este domeniul în care angajaţii au cele mai mari salarii - pornind de la 300- 500 de euro net pe lună pentru poziţiile de entry-level (în cazul unui inginer fără experienţă), ajungând până la salarii de peste 2.000 de euro pe lună în cazul unui angajat cu experienţă, potrivit informaţiilor din piaţă. Chiar şi statistic, IT-ul este sectorul care a creat printre cele mai multe locuri de muncă din 2008 şi până în luna august a acestui an - 10.500 de persoane au fost recrutate în cei patru ani de criză.

"Cea mai mare problemă a sectorului de IT este deficitul de absolvenţi de studii superioare în raport cu ofertele de muncă. Este un domeniu foarte atractiv pentru tineri, mai ales datorită oportunităţilor financiare sau posibilităţilor de a pleca în afara ţării pentru a lucra", este de părere Daniel Ionescu, directorul de marketing şi strategie al producătorului de software TotalSoft, care spune că în compania pe care o reprezintă circa 60% din cei 480 de angajaţi au studii de inginerie în domeniul IT.

În prezent, numărul celor care vor să obţină o diplomă de licenţă în domeniul sistemelor şi al calculatoarelor ajunge la aproape 14.500 de persoane, adică peste 10% din totalul licenţiaţilor din sectorul tehnic.

În ceea ce priveşte importanţa studiilor superioare ale candiaţilor în timpul procesului de recrutare, Daniel Ionescu consideră că acestea nu "cântăresc" la fel de mult precum o face experienţa obţinută la un loc de muncă.

"Jobul este o calificare mult mai bună. Angajatul intră direct la locul de muncă şi învaţă cot la cot cu specialiştii, din mers, iar în momentul în care ajunge să aibă experienţă în tehnologia pe care o dezvoltă compania în care lucrează, puterea sa asupra celui care l-a recrutat creşte. După cinci ani, de exemplu, poate ajunge să îşi crească salariul şi cu 100%", explică Ionescu.

Din punctul de vedere al sectorului de inginerie în construcţii (situat pe locul trei în topul celor mai căutate domenii de licenţiere), Mirela Marinescu de la APT spune că cei peste 11.300 de studenţi care urmează cursurile de licenţă în prezent au optat pentru această specializare pe vremea în care încă persista ideea de "boom" imobiliar. Cu toate acestea, în prezent, ea precizează că locurile de muncă s-au diminuat simţitor şi nici angajaţii cu experienţă nu îşi mai găsesc atât de uşor un loc de muncă. De altfel, chiar şi statisticile arată că industria civilă a avut printre cele mai mari pierderi de capital uman din ultimii patru ani - aproape 69.000 de angajaţi au fost daţi afară din 2008 şi până în luna august a acestui an, potrivit datelor de la INS.

În ceea ce priveşte ingineria energetică şi chimia, unele dintre sectoare­le-cheie ale economiei, interesul tinerilor pentru specializare este mai scăzut. Astfel, există doar aproximativ 3.400 de studenţi care vor să obţină o diplomă de inginer în energetică şi nu mai mult de 2.826 de tineri care vor să devină ingineri chimişti.

De altfel, chiar şi Miriana Matei, directorul de resurse umane al furnizorului de servicii şi echipamente pentru industria energetică Schneider Electric România, spune că pe piaţa muncii nu se vede o îmbunătăţire a ofertei de ingineri şi că în ciuda educaţiei teoretice bune pe care aceştia o primesc în facul­tă­ţile de profil, ea este doar una generală, care constituie doar o bază pe care compani­ile trebuie să îşi "construiască" angajaţii.

Soluţia angajatorilor? Parteneriate cu universităţi, internship-uri sau traininguri

Cu toate că numărul tinerilor care vor să devină ingineri ajunge la aproape 26% din totalul studenţilor înscrişi în învăţământul de licenţă public şi privat, pentru unii angajatori din această industrie trainingurile, parteneriatele cu universităţi de profil tehnic sau internship-urile au devenit un "must have", având în vedere lipsa unei programe potrivite joburilor pe care le scot la concurs.

Este şi cazul constructorului Automobile Dacia, care a dezvoltat un program de master (certificat din anul 2009) de trei semestre în ingineria proiectelor în automobile, care se desfă­şoară în cadrul universităţilor tehnice şi politehnice din Bucureşti, Piteşti, Craiova şi Iaşi.

"La finalul programului de master tinerii trebuie să treacă şi printr-o periodă de practică, iar anul trecut, spre exemplu, în cadrul acestui program studenţii au realizat un automobil tip birou. Este modul nostru de a ne aigură personal baza aceea de oameni pregătiţi de care avem nevoie. Cred că un program ca acesta extins la nivel naţional ar da rezultate foarte bune şi angajatorii nu s-ar mai «plânge» de pregătirea slabă a candidaţilor", adaugă Constantin Stroe.

Şi Schneider Electric România are în plan pentru anul viitor un program de internship în cadrul căruia va integra studenţi de top din universităţile tehnice şi economice, pentru a se familiariza cu businessul.

"Am observat până acum absolvenţi de Politehnică, care au avut note foarte bune şi care atunci când s-au găsit în faţa unui automat programabil sau al unui UPS (n.red - similar unui generator, realizat pentru electronice) au fost ca în faţa unei jucării despre care ştiau lucruri generale şi pe care se bucurau să aibă prilejul de a o descoperi. De aceea, e important ca ei să înţeleagă că ceea ce învaţă în facultate e baza pe care pot construi şi că au multe de învăţat din practica companiilor multinaţionale", explică Miriana Matei.

Există şi angajatori pentru care recrutarea pentru anumite posturi devine aproape "imposibilă", din cauza lipsei de specializare din cadrul facultăţilor cu profil tehnic.

„Pentru poziţia de organizator industrial, spre exemplu, poziţie inclusă în organigrama companiei, nu există în prezent facultate sau alte studii specializate care să furnizeze candidaţi pregătiţi, iar toţi cei recrutaţi de noi pentru acest post parcurg o formare completă în cadrul Michelin“, spune Felix Oanţă, directorul de resurse umane al Michelin România, care coordonează politicile de HR a 3.000 de angajaţi. Potrivit lui, pentru a acoperi deficitul de competenţe al candidaţilor, din anul 2009 subsidiara locală a Michelin a stabilit un parteneriat cu o şcoală de business în cadrul căreia tinerii să poată învăţa de la angajaţii cu experienţă din cadrul companiei practicile acestui business.

„Gradul de pregătire al unui candidat poate fi diferit în funcţie de implicarea acestuia în a obţine acea diplomă. Cred însă că interesul crescut al unui candidat pentru un anumit domeniu poate fi demonstrat şi prin parcursul său, prin facultatea aleasă, motivaţia din spatele acestei alegeri, dar şi prin implicarea în proiecte anexe, stagii şi alte acţiuni de voluntariat“ adaugă Felix Oanţă.

Principalele valute BNR - miercuri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7274
Diferență: 0,0021
Ieri: 4.7216
Azi: 4.2656
Diferență: 1,1189
Ieri: 4.2238
Azi: 5.1830
Diferență: 1,4663
Ieri: 5.1033
Azi: 4.3506
Diferență: 0,2997
Ieri: 4.3355