♦ În urmă cu un deceniu, economia românească crea peste 159.000 de locuri de muncă, iar motoarele recrutării erau industria prelucrătoare, comerţul, HoReCa, construcţiile şi serviciile administrative ♦ În 2026, economia a pierdut peste 62.000 de salariaţi per total, iar sectoarele care continuă să recruteze sunt construcţiile, transporturile, restaurantele şi serviciile tehnice ♦ „Din piaţă, recrutarea se vede acum mai puţin ca o cursă după CV-uri şi mai mult ca un proces de potrivire.“
Piaţa muncii din România s-a schimbat în ultimul deceniu. Dacă în 2017 economia crea peste 159.000 de locuri de muncă noi într-un singur an, impulsionată de expansiunea industriei, comerţului şi sectorului HoReCa, în 2026 economia a pierdut peste 62.000 de salariaţi per total, arată calculele ZF bazate pe statisticile oficiale ale Institutului Naţional de Statistică (INS).
În acelaşi timp, motoarele recrutării s-au mutat treptat dinspre industriile care angajau în masă către domenii care caută competenţe tot mai specializate, de la IT şi securitate cibernetică până la energie şi sănătate.
În urmă cu un deceniu, industria prelucrătoare era principalul generator de locuri de muncă din economie. Datele INS analizate de ZF arată că în mai 2017 faţă de aceeaşi perioadă din 2016 sectorul a angajat încă 34.700 de oameni, urmat de comerţ, cu 28.800 de salariaţi noi, şi de hoteluri şi restaurante, cu aproape 20.000 de noi angajaţi. În acelaşi clasament se aflau sănătatea, serviciile administrative şi de suport, sectorul IT&C, construcţiile şi transporturile, toate care recrutau în volume mari. Zece ani mai târziu, imaginea este diferită.