Aproximativ unul din zece europeni (11 la sută) admite că, în anul precedent, a cumpărat bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce patru la sută recunosc că ei înşişi au fost plătiţi "la negru", în schimbul unei munci fără forme legale.
În plus, unul din 30 (3 la sută) a fost plătit parţial în numerar de către angajatorul său - "remuneraţie în plic", conform aceluiaşi Eurobarometru.
"Acestea sunt câteva dintre constatările unui sondaj Eurobarometru, care arată că munca la negru continuă să fie larg răspândită în Europa, deşi amploarea şi percepţia problemei variază de la o ţară la alta", precizează CE, într-un comunicat.
Potrivit Eurobarometrului, România face parte dintre statele membre cu procent ridicat de "angajaţi cu remuneraţie în plic", fiind înregistrat un procent mult mai mare decât media înregistrată în UE.
Astfel, şapte la sută dintre români au recunoscut că primesc o parte din remuneraţie "în plic", faţă de media UE de trei la sută.
"Cel ma ridicat procent este în Letonia - 11 la sută -, însă aceasta este ţara în care a fost înregistrată şi cea mai importantă descreştere a numărului acestor angajaţi (16 la sută)", se mai arată în sondajul publicat luni.
Conform Eurobarometrului efectuat în cele 28 de state membre, 60 la sută dintre respondeţi indică faptul că preţurile mai mici au reprezentat principalul motiv pentru achiziţionarea de bunuri sau servicii care implică muncă "la negru", iar 22 la sută menţionează că au făcut-o ca favoruri pentru prieteni.
Totodată, jumătate dintre cei care au recunoscut că au lucrat la negru au menţionat avantajele pentru ambele părţi ca fiind principalele motive pentru care au acceptat acest lucru, 21 la sută au invocat dificultatea de a găsi un loc de muncă cu forme legale, 16 la sută - percepţia că impozitele sunt prea mari, iar 15 la sută - absenţa altor venituri.
"Europenii cheltuie o sumă anuală medie în valoare de 200 euro pe bunuri sau servicii care implică muncă la negru, în timp ce suma anuală medie câştigată de cei care lucrează la negru este de 300 euro. Reparaţiile şi renovările locuinţelor (29 la sută), reparaţiile auto (22 la sută), curăţenia locuinţelor (15 la sută) şi produsele alimentare (12 la sută) sunt cele mai solicitate bunuri sau servicii care implică muncă la negru. Europenii lucrează la negru cel mai mult în următoarele sectoare: reparaţii şi renovări ale locuinţelor (19 la sută), grădinărit (14 la sută), curăţenie (13 la sută) şi îngrijirea copiilor mici (12 la sută)", se mai arată în sondaj.
Ţările care înregistrează cel mai mare procent de angajaţi la negru (11 la sută) sunt Letonia, Olanda şi Estonia, iniţiatorii sondajului precizând că există diferenţe naţionale importante cu privire la atitudinile şi percepţiile privind semnificaţia muncii la negru, precum şi la natura şi volumul serviciilor implicate.
Comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune, László Andor, a subliniat că efectele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuşi la condiţii de muncă periculoase şi la câştiguri mai mici, ci şi faptul că ea privează guvernele de venituri şi subminează sistemele de protecţie socială.
"Este necesar ca statele membre să pună în aplicare politici pentru a descuraja munca la negru sau pentru a încuraja transformarea ei în muncă cu forme legale şi să conlucreze mai îndeaproape pentru a combate acest flagel. Acesta este motivul pentru care, în luna aprilie, Comisia Europeană va propune lansarea unei platforme europene pentru prevenirea şi descurajarea muncii la negru, care ar îmbunătăţi cooperarea între inspectoratele de muncă şi organismele responsabile de asigurarea respectării legislaţiei din întreaga Europă", a declarat comisarul UE pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune.
La realizarea Eurobarometrului, au fost intervievaţi 26.563 de respondenţi din diverse grupuri sociale şi demografice.
