Salariul minim pe economie în 2018, de 1.900 de lei brut pe lună, ar urma să crească cu 100 – 150 de lei începând cu anul 2019, potrivit datelor din programul de guvernare al PSD şi informaţiilor venite din partea sindicatelor.
„În programul de guvernare era prevăzută, într-adevăr, o creştere a salariului minim pe economie cu 100 de lei în 2019 faţă de anul 2018, însă având în vedere noua fiscalitate, cred că va fi o creştere de aproximativ 150 de lei a salariului minim brut pe economie. Conform celor mai recente date pe care le avem, între 1,4 şi 1,5 milioane de angajaţi din România câştigă salariul minim pe economie”, a spus Bogdan Hossu, preşedintele Confederaţiei Sindicale „Cartel Alfa”.
Potrivit programului de guvernare al PSD (varianta pentru perioada 2018 - 2020), salariul minim „va creşte o dată pe an, aşa cum se întâmplă în toate ţările dezvoltate din Europa: Franţa, Germania, Italia, Olanda”. Totodată, în acelaşi document se mai precizează că, în prezent, în România munca este răsplătită cu 34% din totalul valorii producţiei obţinute, în timp ce capitalul, adică alocarea pentru profit şi recuperarea investiţiei, primeşte 56%, iar ţinta pentru 2020 o reprezintă depăşirea pragului de 40% pentru plata muncii din total producţie (faţă de media europeană de 50%).
„Salariul minim net va creşte anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro. Se va introduce salariul minim pentru cei cu studii superioare. Acesta se va majora, anual, cu 150 lei, net”, se mai arată în programul de guvernare.
Salariul minim pe economie în 2018 este de 1.162 de lei net pe lună, în creştere cu 9% faţă de salariul minim din 2017. Începând cu 2019, nivelul salariului minim net pe economie ar urma să crească cu 5%, până la 1.219 lei net pe lună (dacă salariul minim brut creşte cu 100 de lei) sau cu 9%, până la 1.262 de lei net pe lună (dacă salariul minim net creşte cu 100 de lei).
În 2018, aproape o treime (30%) din totalul celor peste 4,9 milioane de salariaţi din economie sunt plătiţi la nivelul salariului minim. Angajaţii români au rămas printre cel mai prost plătiţi salariaţi la nivel european, în ciuda faptului că, în 2018, ca urmare a schimbării taxării şi a transferului contribuţiilor de la angajator la angajat, România a urcat un loc în topul european al salariului minim brut pe ţară comparativ cu anul 2017.
„Dacă până în anul 2017 România avea al doilea cel mai mic salariul minim brut din Uniunea Europeană, după Bulgaria, în 2018 România a devansat atât Bulgaria, cât şi Lituania. Însă este important de menţionat că acest «salt» al României a fost generat în principal de modificările legislative de la începutul anului 2018 şi anume de transferul contribuţiilor sociale de la angajator la angajat. Aşadar a fost o creştere mai degrabă artificială dacă ne raportăm şi la faptul că din punctul de vedere al nivelului salariului minim net România se află în continuare pe aceeaşi poziţie ca şi în 2017, fiind surclasată doar de Bulgaria (în topul statelor cu cele mai mici salarii minime – n.red.)”, a explicat Mădălina Racoviţan, tax partner, head of people services în cadrul firmei de audit şi consultanţă fiscală KPMG în România.
Cu un salariu minim de 250 de euro net pe lună, angajaţii români au, într-adevăr, salarii mai mari doar decât cei bulgari (unde salariul minim este de circa 200 de euro net). La polul opus, cu cele mai mari niveluri ale salariilor minime se află Luxemburg (cu un salariu minim de 1.727 de euro net pe lună), Irlanda (1.587 euro net pe lună) şi Marea Britanie (1.321 euro net pe lună).
În ceea ce priveşte introducerea, din nou, a unui salariu minim pentru studii superioare (măsură care exista până la eliminarea ei din Codul muncii modificat din 2011), angajatorii spun că o astfel de măsură nu ar fi benefică pentru business.
„Ca orice intervenţie directă a statului în viaţa economică a unei societăţi, considerăm că impunerea unui salariu minim diferenţiat în cazul absolvenţilor de facultate nu va avea un efect benefic pentru piaţa muncii. Asta şi prin prisma faptului că nivelul salarial ar trebui determinat în funcţie de nivelul de instruire / expertiză cerut de poziţia din cadrul societăţii şi nu doar de calitatea de absolvent a unei persoane. Astfel, în cazul în care statul doreşte stimularea angajării proaspăt absolvenţilor de facultate, ar trebui să recurgă la alte metode, spre exemplu la acordarea unor facilităţi suplimentare celor din mediul privat şi nu la impunerea unui anumit nivel salarial, nivel salarial care ar trebui să funcţioneze mai degrabă ca un reper pentru mediul privat şi nu ca o obligaţie”, a mai spus Racoviţan.
Mădălina Racoviţan, tax partner, KPMG România: „Impunerea unui salariu minim diferenţiat în cazul absolvenţilor de facultate nu va avea un efect benefic pentru piaţa muncii. (...) Dacă statul doreşte stimularea angajării proaspăt absolvenţilor de facultate, ar trebui să recurgă la alte metode, spre exemplu la acordarea unor facilităţi suplimentare celor din mediul privat şi nu la impunerea unui anumit nivel salarial, care ar trebui să funcţioneze mai degrabă ca un reper pentru mediul privat şi nu ca o obligaţie”.