Economia cu schimbări în viteză, creşterea şi apariţia de noi taxe şi impozite sunt doar câţiva factoriI care îşi pun amprenta asupra pieţei muncii anul acesta. La nivel global, tendinţele majore se leagă de inteligenţa artificială, automatizarea şi tranziţia către energia verde. Se schimbă nu doar modul în care lucrăm, ci şi tipul de profesionişti pe care îi caută companiile. Deşi recrutarea continuă, organizaţiile devin mai selective, iar angajaţii trebuie să ţină pasul cu joburi care se transformă aproape peste noapte.
Piaţa muncii din 2026 nu mai seamănă cu cea de acum câţiva ani. Dacă înainte discuţia era despre cât de mulţi oameni erau recrutaţi, acum accentul s-a mutat pe cât de bine sunt alese aceste angajări. Companiile au devenit mai prudente, îşi calculează atent bugetele şi preferă să investească în roluri care pot face diferenţa rapid.
Pe lângă aspectul economic al recrutării, două forţe majore împing această schimbare: inteligenţa artificială şi tranziţia către o economie sustenabilă. Împreună, ele nu doar creează joburi noi, ci rescriu fişe de post întregi.
Raluca Pârvu, business manager în cadrul companiei de resurse umane BPI România, observă deja o creştere a cererii pentru roluri tehnologice. Specialiştii în cybersecurity, analiştii de date şi de business, DevOps sau software developers cu expertiză în algoritmi şi machine learning se află printre cei mai căutaţi. În zona non-IT apar joburi dedicate antrenării inteligenţei artificiale - cum este data annotation - dar şi poziţii pentru profesionişti obişnuiţi să lucreze cu agenţi AI. „Apoi, în ceea ce priveşte rolurile non-IT, există joburi al căror scop este antrenarea AI, în zona de data annotation de exemplu, dar şi roluri pentru persoane care sunt deja obişnuite cu lucrul cu inteligenţa artificială, inclusiv cu agenţi AI”, completează ea.
Pe segmentul energiei verzi, dinamica vine în special din zona parcurilor fotovoltaice, unde se caută tehnicieni specializaţi în stocare de energie, mentenanţă sau electricieni. Totuşi, explică ea, numărul acestor joburi rămâne încă redus, multe proiecte fiind derulate pe perioade limitate, iar competenţele disponibile sunt puţine. „Numeric, sunt totuşi puţine joburi de acest tip. De altfel, se şi lucrează în mod proiect, cu misiuni pe durată limitată. Competenţele disponibile sunt destul de puţine, cu siguranţă unii lucrează şi pe cont propriu ori chiar la negru”, explică Raluca Pârvu.
La nivelul tipologiei candidaţilor, rolurile din vânzări rămân constant la căutare, în timp ce sectorul retail continuă să angajeze. Centrele de servicii caută persoane multilingve, cu abilităţi digitale şi experienţă în relaţia directă cu clientul, iar în IT devine tot mai importantă cunoaşterea. Polivalenţa începe să fie o competenţă-cheie chiar şi pentru specialiştii tech. „În ceea ce priveşte competenţele soft, vorbim mai ales despre adaptarea la schimbare, rezilienţă – ambele utile într-o perioadă cu schimbări şi crize suprapuse. Menţionăm şi abilitatea de a înţelege şi analiza volume mari de date, combinată cu utilizarea softurilor asociate domeniului. Competenţele digitale sunt critice, atât la privat cât şi la stat, pentru că suntem în plină transformare digitală şi automatizare. Nici nu mai vorbim de competenţele digitale de bază, ci direct de alfabetizare AI. Majoritatea joburilor din piaţă solicită cel puţin o limbă străină, engleza. Dinspre piaţa multinaţionalelor vine dinamica, vin joburile cele mai căutate”, detaliază reprezentanta BPI.
Raluca Pârvu, business manager, BPI România: „Acel angajat care le ştie pe toate este greu de găsit, adesea scump şi pretenţios, tocmai pentru că-şi cunoaşte foarte bine atuurile. Este, din păcate, o tactică de recrutare cu rezultate mai modeste, tocmai pentru că cererea şi oferta de muncă nu prea au cum să se întâlnească.”
Cererea se menţine şi pentru rolurile blue collar, de la construcţii la depozite, pe fondul dezvoltării accelerate a pieţei logistice. O trăsătură comună tuturor domeniilor este că se caută din nou salariaţi dispuşi să lucreze de la birou. „Numărul de joburi remote s-a redus masiv”, spune Raluca Pârvu.
Tot ea atrage atenţia asupra unei tendinţe tot mai frecvente: companiile caută candidaţi „pom de Crăciun”, cu competenţe şi experienţă cât pentru doi angajaţi. Astfel de profiluri sunt însă rare şi costisitoare, ceea ce face ca întâlnirea dintre cerere şi ofertă să fie adesea dificilă. „Acel angajat care le ştie pe toate este greu de găsit, adesea scump şi pretenţios, tocmai pentru că-şi cunoaşte foarte bine atuurile. Este, din păcate, o tactică de recrutare cu rezultate mai modeste, tocmai pentru că cererea şi oferta de muncă nu prea au cum să se întâlnească”, spune Raluca Pârvu.
În ceea ce priveşte industriile active în recrutare, vânzările şi retailul rămân în frunte, urmate de centrele de servicii şi outsourcing. Anumite segmente IT continuă să angajeze, la fel ca domeniile cunoscute pentru fluctuaţia mare de personal - logistica şi construcţiile, crede reprezentanta BPI.
Dacă observaţiile Ralucăi Pârvu descriu prezentul apropiat, Sorin Faur, managing partner, Academia de HR, priveşte schimbările într-un orizont mai larg. Inteligenţa artificială modelează deja piaţa muncii, iar anunţurile de restructurare ale marilor companii arată că procesul va continua cel puţin în următorul deceniu. „Acest demers va continua pe un termen mai lung, vorbim de următorii zece ani, dar timpul este scurt pentru cei care se află pe traiectoria joburilor celor mai susceptibile de a fi înlocuite de AI. Mai toate activităţile care sunt repetitive ori au o componentă accentuată de comunicare verbală pot fi deja executate foarte bine de AI-uri generaliste ori de AI-uri specializate. Nu este încă foarte clar dacă noile categorii de joburi care vor apărea le pot suplini în termen de volum pe cele vechi şi cel mai probabil este că nu, date fiind rezultatele remarcabile ale AI-urilor, tot mai multe şi mai multe joburi vor putea fi preluate de AI”, spune el.
Pe fondul acestor discuţii, reconversia profesională ar trebui să înceapă cât mai devreme pentru cei aflaţi în roluri vulnerabile la automatizare. Transformarea nu va fi instantanee - joburile vor fi mai întâi asistate de AI, apoi treptat preluate. „Nu toate joburile vor dispărea deodată, mai degrabă vom asista la un proces gradual în care cele existente vor fi asistate şi completate de AI, până să fie preluate complet. Iată de ce dezvoltarea abilităţilor de lucru cu AI-urile, indiferent de domeniu, este o abilitate absolut necesară, de bază, aşa cum abilitatea de a lucra pe calculator era esenţială acum 20 de ani. Vor apărea şi joburi noi legate de AI, în zona de training şi alimentare cu date a unor AI-uri specifice, specializate, unde vorbim de joburi precum cele de data analyst sau workflow designer”, completează reprezentantul Academiei de HR.
În acest peisaj, vor apărea joburi noi în zona de training şi alimentare cu date a sistemelor AI, precum data analyst sau workflow designer, iar eglementările europene vor creşte cererea pentru specialişti în etică şi guvernanţă AI sau experţi în identificarea deepfake-urilor. Un alt rol emergent este cel de prompting engineer - specialist în crearea unor instrucţiuni complexe care pot genera rezultate elaborate.
Expansiunea tehnologică va alimenta şi nevoia de infrastructură. Specialiştii în cloud şi data center vor deveni tot mai importanţi, iar consumul uriaş de energie al acestor tehnologii va impulsiona industria producţiei energetice. „O altă clasă de industrii care vor avea de câştigat este cea a producătorilor de energie, pentru că setea de energie a AI-ului este insaţiabilă. Vom ajunge să avem nevoie să producem mai multă energie pentru centrele de date unde rulează marile AI-uri decât pentru tot restul omenirii. Asta înseamnă tot ce ţine de la producţia de energie până la stocare şi distribuţie”, completează Sorin Faur. De altfel, energia verde rămâne o zonă foarte generoasă pentru joburi noi. Companiile caută ingineri şi tehnicieni pentru regenerabile, consultanţi de mediu, analişti de emisii şi amprentă de carbon, specialişti ESG, avocaţi pe drept de mediu, arhitecţi de clădiri verzi sau experţi în economie circulară.
„O altă clasă mare de joburi sunt cele care ţin de zona de cybersecurity, unde întotdeauna măsurile de protecţie nu sunt suficiente. Mai toate asseturile sunt acum dependente de online, motiv pentru care securizarea acestora este vitală. Poţi controla sau ataca infrastructuri întregi, de la o maşină inteligentă până la companii mari cu operaţiuni globale. Riscurile sunt uriaşe, aşa încât joburile pentru cei care se vor ocupa de protecţia acestor asseturi sunt foarte bine plătite”, adaugă reprezentantul Academiei de HR.
Sorin Faur, managing partner, Academia de HR: „Nu toate joburile vor dispărea deodată, mai degrabă vom asista la un proces gradual în care cele existente vor fi asistate şi completate de AI, până să fie preluate complet. Iată de ce dezvoltarea abilităţilor de lucru cu AI-urile, indiferent de domeniu, este absolut necesară, de bază, aşa cum era în trecut abilitatea de a lucra pe calculator.”
Topul abilităţilor cu căutare
Când vine vorba despre competenţe, Faur plasează pe primul loc abilităţile de lucru cu AI - de la formularea prompturilor până la gândirea critică. Urmează adaptabilitatea, capacitatea de învăţare continuă şi rezilienţa, necesară pentru a face faţă unui flux constant de informaţii şi incertitudine. Comunicarea rămâne, la rândul ei, esenţială într-o lume hiper-conectată.
Pe lista poziţiilor unde există încă deficit se află oamenii de vânzări, agenţii de teren, frigotehniştii, sudorii, montatorii, constructorii, electricienii şi instalatorii. Energia verde are la rândul ei un necesar ridicat de personal, mai ales pentru instalarea echipamentelor, iar sistemul medical continuă să sufere din cauza migraţiei profesioniştilor. „Nu în ultimul rând pot fi menţionate joburile din sănătate, personal medical şi auxiliar, unde din păcate iarăşi stăm foarte prost în România, şi pentru că mulţi care activau în aceste domenii au plecat să lucreze afară”, completează Faur.
În opinia sa, cel mai greu de găsit nu este neapărat un rol, ci un tip de angajat: serios, implicat şi dispus să dea tot ce are mai bun pentru ca organizaţia să performeze. „Angajatorii îşi doresc cel mai mult seriozitate şi implicare/engagement. Timpurile sunt cum sunt şi atunci fiecare angajat contează. Dar nu doar să îl ai în schema de personal şi să vină la serviciu, ci să dea tot ce are mai bun pentru ca firma să aibă rezultate într-un mediu competitiv şi dificil din punct de vedere fiscal, pentru ca astfel să îşi poată continua activitatea şi să plătească salarii. Or tipul acesta de profil, dedicat 100% şi muncitor, indiferent de domeniu, este probabil cel mai greu de găsit”, punctează Sorin Faur.
O perspectivă complementară vine de la Oana Popescu, managing partner, Humangest, care vede cum AI şi economia sustenabilă generează transformări reale în industrii tradiţionale, de la producţie şi logistică până la servicii. „Vedem deja cum AI şi tranziţia către o economie mai sustenabilă încep să genereze nevoi concrete de competenţe noi, iar acest lucru se va reflecta din ce în ce mai clar şi în structura pieţei muncii din România. Nu vorbim doar despre tehnologii abstracte, ci despre transformări reale în industrii tradiţionale, de la producţie şi logistică, până la servicii şi energie”, spune Oana Popescu.
Rolurile viitorului vor presupune tot mai des colaborarea cu sisteme automatizate - AI operations specialist, machine learning technician, data governance analyst sau AI trainer, cât şi poziţii în care competenţele umane vor completa tehnologia.
În energia verde, cererea creşte pentru ingineri specializaţi în soluţii regenerabile, tehnicieni pentru panouri solare şi turbine eoliene, auditori de eficienţă energetică şi consultanţi în tranziţia sustenabilă. „În paralel, sectorul energiei verzi deschide calea către o nouă generaţie de joburi: ingineri specializaţi în soluţii regenerabile, tehnicieni pentru panouri solare, turbine eoliene sau sisteme de stocare, auditori de eficienţă energetică şi consultanţi în tranziţia sustenabilă. Aceste roluri vor necesita competenţe tehnice, dar şi o bună înţelegere a reglementărilor şi a impactului de mediu.”
Poate cea mai importantă schimbare, spune ea, este faptul că multe joburi existente vor fi „rescrise”, nu înlocuite. Responsabilităţile se vor reconfigura, iar combinaţia dintre competenţele digitale şi cele umane va deveni norma.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro
