Profesii

Cum a schimbat aderarea la UE salariile angajaţilor români: cele nete s-au dublat, iar cele minime s-au triplat. Dacă în urmă cu zece ani bancherii conduceau în topul celor mai bine plătiţi angajaţi, acum IT-iştii le-au luat locul

13.11.2016, 08:30 1265

Salariul mediu pe economie aproape s-a dublat în lei în cei zece ani de la aderarea României la Uniuniea Europeană, de la 1.042 de lei net în 2007 la 2.046 de lei net în 2016 (media pe primele nouă luni), arată datele Institutului Naţional de Statistică. În euro, creşterea a fost de 47% în aceeaşi perioadă (de la 312 euro în 2007 la 459 de euro în 2016).

Creşterile salariale făcute în perioada de boom economic, majorările succesive ale salariului minim din ultimii ani şi creşterile salariilor buge­tarilor, precum şi competiţia pe candidaţi din ulti­mii doi-trei ani care a generat oferte salariale mai mari au fost factorii care au influenţat cel mai mult evoluţia salariilor angajaţilor români.

Salariul minim a crescut, de exemplu, de la 390 de lei brut pe lună la 1.250 de lei brut (925 de lei net) pe lună în prezent, adică s-a majorat de 3,2 ori în ultimul deceniu.

O analiză a sectoarelor care aveau cele mai mari salarii medii în 2007 versus 2016 arată o schimbare semnificativă pe piaţa muncii: dacă în urmă cu zece ani bancherii erau pe primul loc în topul celor mai bine plătiţi angajaţi din economie, în prezent angajaţii din IT – care în 2007 nu erau nici măcar în top 5 cel mai bine plătiţi angajaţi – le-au luat locul. Astfel, un angajat din sectorul serviciilor informatice a câştigat, în medie, 5.382 de lei net pe lună anul acesta (aceasta fiind media lunară pentru primele opt luni ale anului), în timp ce un angajat din sectorul bancar a câştigat, în medie, câte 4.309 de lei net în aceeaşi perioadă.

„Evoluţia salariilor din sectorul IT este o consecinţă a consecvenţei măsurilor politice adop­tate pentru acest domeniu, dar şi a sistemului de învăţământ şi a culturii noastre. Toate guvernele au avut în vedere măsuri consecvente pentru sus­ţinerea acestui sector, de la măsuri fiscale până la încurajarea intrării de noi investitori în acest domeniu”, a explicat Răzvan Rada, general mana­ger în cadrul HeadHunting IT, companie specia­lizată în recrutarea de candidaţi pentru sectorul serviciilor informatice. De asemenea, el a mai precizat că facultăţile de profil pregătesc bine studenţii pentru piaţa muncii, în timp ce cultural românii au afinitatea de a învăţa uşor limbi străine, aceştia fiind alţi factori care au influenţat creşterea salariilor din acest domeniu.

„Acest model al IT-ului poate fi împrumutat şi de alte sectoare de activitate, pentru că de multe ori piaţa liberă reglează salariile. IT-ul nu a fost un sector atât de normat şi de reglementat de către stat”, a mai spus Răzvan Rada. În opinia lui, provocarea pentru sectorul IT va fi aceea ca firmele să se concentreze pe servicii cu valoare adăugată mai mare, să creeze produse proprii şi să se dezvolte mai puţin pe zona de outsourcing. „Rămâne de văzut ce se va întâmpla şi cu forţa de muncă care lucrează astăzi în outsourcing, dacă industria serviciilor IT va putea să absoarbă peste 10 ani aceşti tineri care au competenţe diferite”, a mai spus Răzvan Rada.

O analiză comparativă a creşterilor salariale din sectorul public din ultimii zece ani arată că salariile din sănătate şi asistenţă socială au crescut cu 112% faţă de anul 2007 (ajungând la un nivel mediu de 1.990 de lei net în 2016), cele din învăţământ cu 65% (până la o medie de 1.934 de lei net în 2016), iar cele din administraţie publică şi apărare au crescut cu 46% (până la o medie de 2.919 lei net în 2016). Spre comparaţie, în industrie (sector care concentrează peste un milion de salariaţi, adică peste o treime dintre angajaţii de la privat), salariile au crescut cu 104% în aceeaşi perioadă (până la o medie de 1.977 de lei net în 2016).

Deşi ritmul creşterilor salariale din România a fost mai accelerat în ultimul deceniu decât în alte economii, mai dezvoltate, din Uniunea Europea­nă, angajaţii români au în continuare aproape cele mai mici salarii din UE (mai mici fiind doar în Bulgaria). Dacă în România salariul mediu este de circa 460 de euro net în prezent, salariul mediu la nivelul tuturor celor 28 de state ale Uniunii Europene este cinci ori mai mare, arată datele Eurostat.

Pe de altă parte, salariile mari din anumite domenii nu reprezintă un motiv suficient de bun pentru ca românii din străinătate să se întoarcă în ţară, spun specialiştii.

„În domeniul IT în România salarizarea este bună, locurile de muncă sunt interesante, iar Bucureştiul şi Clujul, zonele în care predomină această industrie, sunt atractive. Cu toate acestea, am observat că românii care lucrează în IT în ţările din vestul Europei nu sunt atât de interesaţi să se întoarcă în România, deci nu ar trebui să ne iluzionăm că salarizarea mai bună îi va face pe românii din diaspora să se întoarcă în ţară. Cred că aceştia s-ar întoarce dacă, pe lângă salarii bune, ar exista o mai bună linişte socială şi politică”, a mai spus Răzvan Rada.

În topul angajaţilor cu cele mai mici salarii au rămas şi în 2016, la fel ca în urmă cu 10 ani, cei din sectorul hoteluri şi restaurante, industria textilă, prelucrarea lemnului sau fabricarea mobilei, unde companiile au menţinut salariile apropiate de nivelul minim pe economie.

adelina.mihai@zf.ro

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

Urmează ZF Bankers Summit'24