Ordonanţa de urgenţă 114/2018, care prevede introducerea unor taxe începând cu anul 2019 în mai multe sectoare de activitate, a fost publicată sâmbătă, 29 decembrie 2018, în Monitorul Oficial (MO nr. 1116).
Consultanul fiscal Emilian Duca de la compania de consultanţă Tax& Business Solutions a realizat o sinteză a celor mai importante modificări aduse de această ordonanţă, care conţin prevederi referitoare la mai multe legi, astfel:
I. Modificare Cod fiscal
1.1. Regimul special pentru salariaţii din construcţii (intrare în vigoare la 1 ianuarie 2019). Se introduce scutirea de impozit pe venit pentru salariaţii care îşi desfăşoară activitatea în domeniul construcţiilor (codurile CAEN ale angajatorilor sunt cele din OUG), pentru perioada 1 ianuarie 2019-31 decembrie 2028.
Începând cu veniturile lunii ianuarie 2019, cota contribuţiei de asigurări sociale pentru salariaţii din construcţii se reduce cu 3,75% (practic, aceşti salariaţi nu contribuie la fondurile de pensii administrate privat). Nu se datorează CASS pentru salariaţii din construcţii, aceştia fiind asiguraţi fără plata contribuţiei. Cota de contribuţie asiguratorie de muncă este diminuată la nivelul cotei corespunzătoare Fondului de garantare (care se face venit la acest fond).
1.2. Plafon contribuţii sociale (intrare în vigoare la 1 ianuarie 2019). Contribuţiile de asigurări sociale nu pot fi mai mici decât cele corespunzătoare salariului minim brut aplicabil categoriei de persoane pentru care se calculează contribuţiile.
1.3. Regimul biletelor de valoare (intrare în vigoare la 1 ianuarie 2019). Biletele de valoare (tichete de masă, vouchere de vacanţă, tichete cadou, tichete de creşă şi tichete culturale) rămân supuse impozitului pe venit şi nu intră în baza de calcul a contribuţiilor sociale.
1.4. Contribuţia de asigurări de sănătate (CASS) – calcul plafon 2018. Pentru încadrarea în plafonul de venituri pentru care se datorează CASS se vor avea în vedere dividendele distribuite şi încasate, începând cu anul 2018.
1.5. TVA – taxare inversă (intrare în vigoare la 1 ianuarie 2019). Se prelungeşte aplicarea mecanismului de taxare inversă până la 30 iunie 2022, pentru:
a) Livrarea de cereale şi plante tehnice, inclusiv seminţe oleaginoase şi sfeclă de zahăr care nu sunt destinate consumului final;
b) Transferul de certificate de emisii de gaze cu efect de seră, conform Directiva 2003/87/CE;
c) Livrarea de energie electrică către un comerciant persoană impozabilă stabilit în România;
d) Transfer de certificate verzi, conform Legii nr. 220/2008;
e) Furnizări de telefoane mobile;
f) Furnizări de dispozitive cu circuite integrate (piese);
g) Furnizări de console de jocuri, tablete PC si laptopuri.
1.6. Acciza pentru ţigarete (intrare în vigoare la 1 ianuarie 2019). Se modifică accizele pentru ”Ţigarete”, după cum urmează:
a) Acciza specifică, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2019, are valoarea 372,73 lei/1.000 ţigarete;
b) Acciza totală, începând cu 1 ianuarie 2019, este de 483,74 lei//1.000 ţigarete.
c) Se modifică calendarul de majorare a accizei totale.
1.7. Aprobarea impozitelor locale. În cazul impozitelor locale, dacă organele locale nu aprobă nivelul acestora cu cel puţin 3 zile lucrătoare înainte de expirarea exerciţiului bugetar (31 decembrie), se aplică nivelul maxim al acestora, prevăzut în Codul fiscal, indexat potrivit legii.
II. Modificare cod de procedură fiscală
Se completează prevederile referitoare la condiţiile în care se poate modifica eşalonarea la plată. De asemenea, organul fiscal central (ANAF) va avea acces la informaţiile privind spălarea banilor.
III. Taxe şi contribuţii speciale
3.1. Impozitul pe monopolul natural. Impozitul pe monopolul natural din sectorul energiei electrice şi al gazului natural, reglementat de OG nr. 5/2013, se va aplica până la 31 decembrie 2021 (era aplicabil până la 31.12.2018).
3.2. Impozitul pe exploatarea resurselor naturale. Impozitul pe veniturile din activităţile de exploatare a resurselor naturale, altele decât gazele naturale, reglementat de OG nr. 6/2013, se va aplica până la 31 decembrie 2021 (era aplicabil până la 31.12.2018).
3.3. Taxe pentru jocuri de noroc. Organizatorii de jocuri de noroc online au obligaţia de a plăti o taxă lunară reprezentând 2% din totalul taxelor de participare încasate lunar (intrare în vigoare la 1 ianuarie 2019). Au fost eliminate bonificaţiile pentru plata in avans a taxelor percepute de ONJN pentru cazinouri, cluburi de poker şi slot-machines. Taxa anuală pentru slot-machines a fost majorată de la 2.600 euro la 3.600 euro.
3.4. Taxa pentru activităţi dăunătoare. Începând cu data publicării acestei OUG (28.12.2018), se abrogă taxa pentru activităţi dăunătoare (contribuţiile prevăzute la art. 369 datorate pentru consumul şi publicitate la produse din tutun şi băuturi alcoolice) reglementată la art. 367-375 din Legea nr. 95/2006.
3.5. Cota de 1% din Legea educaţiei fizice şi sportului. Începând cu data publicării acestei OUG (28.12.2018), se abrogă cota de 1% din taxele si accizele aplicate la nivel naţional pentru ţigarete, ţigări şi băuturi alcoolice, prevăzuta la art. 70 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000.
3.6. Restituire taxa de poluare. Restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule se va face până la 30 iunie 2019 (termenul iniţial era 31 decembrie 2018/31 martie 2019).
3.7. Taxe pentru servicii comunitare. Unităţile administrativ teritoriale pot aproba taxe pentru serviciile comunitare de utilităţi publice (ex. apă, canalizare şi epurare, furnizare energie termică şi/sau gaze naturale, salubrizare, iluminat şi transport public), acestea având regimul creanţelor bugetare. În acest context, au fost majorate amenzile contravenţionale din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006.
3.8. Taxe, tarife, amenzi şi penalităţi pentru comunicaţii electronice. Au fost stabilite valori minime pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecventelor radio - 2%/4% din cifra de afaceri din anul anterior înmulţită cu numărul de ani pentru care se acordă licenţa. Similar, în cazul prelungirii licenţelor, se datorează 4% cifra de afaceri din anul anterior înmulţită cu numărul de ani pentru care se prelungeşte licenţa.
Tariful de monitorizare este stabilit la 3% din cifra de afaceri a furnizorilor de reţele publice de comunicaţii electronice. A fost majorat nivelul amenzilor contravenţionale de la 2% la 5% din cifra de afaceri (dacă cifra de afaceri depăşeşte 3 milioane lei), şi de la 5% la 10% din cifra de afaceri în cazul încălcării repetate. Furnizorii de reţele de comunicaţii electronice care efectuează lucrări fără autorizare se sancţionează cu amendă de până la 10% din cifra de afaceri, proporţional cu numărul de utilizatori deserviţi fără autorizaţie, respectiv un procent la 100 de utilizatori.
A fost introdusă o penalitate de 0,1% pe zi, pentru utilizarea frecvenţelor radio fără licenţă sau după expirarea perioadei de valabilitate a licenţei.
3.9. Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice. Contribuţia bănească percepută de la titularii de licenţe în domeniul energiei electrice (inclusiv în cogenerare) şi al gazelor naturale a fost stabilită la 2% din cifra de afaceri realizată de aceştia din activităţile care fac obiectul licenţelor acordate de ANRE (anterior contribuţia era in cota de 0,2%). Cifra de afaceri va fi calculată conform reglementărilor ANRE.
3.10. Taxa pe activele financiare (intrare în vigoare la 1 ianuarie 2019). Instituţiile bancare (instituţiile de credit autorizate să funcţioneze în România) datorează taxa pe activele financiare în cazul în care media trimestrială ROBOR (dobânda pe piaţa intra bancară) depăşeşte 2% (prag de referinţă).
Taxa pe activele financiare are statut de creanţă bugetară, se datorează trimestrial şi se diferenţiază în funcţie de depăşirea pragului de referinţă. Astfel, cota maximală este de 0,5% dacă media trimestrială ROBOR depăşeşte cu mai mult de 2% pragul de referinţă.
IV. Legislaţia muncii
4.1. Regimul zilierilor. Începând cu data intrării în vigoare a acestei OUG se restrâng domeniile în care se pot utiliza zilieri la:
a) Agricultură, vânătoare şi servicii anexe;
b) Silvicultură, cu excepţia exploatărilor forestiere;
c) Pescuit şi acvacultură.
De asemenea, se limitează numărul de zile în care se poate desfăşura activitate de către un zilier la 120 de zile (cu unele excepţii).
4.2. Regimul salariaţilor din construcţii. Salariaţii din domeniul construcţiilor (vezi pct. 1.1) sunt asiguraţi în sistemul de asigurări sociale de sănătate, sistemul de asigurări pentru şomaj, sistemul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale şi beneficiază de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate fără plata contribuţiilor.
Salariul minim brut pe ţară (fără sporuri sau alte adaosuri) din domeniul construcţiilor este stabilit la 3.000 lei lunar, pentru un program de 167,333 ore, reprezentând 17,928 lei/oră.
4.3. Fonduri de pensii administrate privat. Persoanele fizice participante la fondurile de pensii administrate privat, conform Legii nr. 411/2004, se vor putea retrage pentru a transmite integral contribuţiile la sistemul public de pensii. Sumele contribuite rămân în conturile participanţilor la fonduri, putând fi retrase la pensionare.
A fost modificat modul de calcul a comisionului de administrare, fiind diminuată componenta procentuală de la 2,5% la 1% din contribuţiile plătite, din care se alocă 0,5% către Casa Naţională de Pensii Publice. Componenta procentuală din activul net se va determina în funcţie de rata de rentabilitate, fără a depăşi 0,7% (în reglementarea anterioară, cota era fixă, de 0,5%).
Societăţile de administrare a fondurilor trebuie să majoreze capitalul social în două etape (30 iunie 2019 si 31 decembrie 2019), în funcţie de valoarea contribuţiilor administrate.
Sursa: Tax & Business Solutions
