Vineri, sindicatele din Ungaria ale companiei de energie Mol, un colos regional, au respins propunerile conducerii de majorări salariale pentru 2019 şi 2020 şi au format un comitet de grevă. Acţiunea sindicală este cea mai recentă manifestare a ceea ce devine o tendinţă în economia maghiară. Anul acesta, mai multe multinaţionale mari s-au confruntat cu greve, iar de cele mai multe ori salariaţii au obţinut ce au vrut.
Una din principalele promisiuni electorale din campania pentru alegerile din 2010 ale partidului Fidesz, aflat de atunci la guvernare, este crearea a 1 milion de locuri de muncă în zece ani. Între timp, Ungaria a devenit un magnet pentru companiile străine care, încurajate de subvenţiile grase de la stat, deschid acolo fabrici, se extind şi creează locuri de muncă.
Guvernul şi-a îndeplinit promisiunea cu atât de mult succes încât economia se confruntă acum cu o penurie de forţă de muncă. Însă nimic nu garantează că angajatorii răspund generozităţii guvernului cu salarii la fel de generoase. Din contră, una din atracţiile Ungariei pentru companiile străine este forţa de muncă ieftină. La penuria de forţă de muncă a contribuit şi plecarea ungurilor în străinătate în căutarea unui job mai bine plătit. Guvernul a majorat în repetate rânduri salariul minim, însă Ungaria are în continuare unele dintre cele mai mici salarii din UE.
Nici sindicatele ungare de la Mol şi nici compania maghiară nu au dat detalii despre propunerile salariale în discuţie. Negocierile vor continua astăzi. O altă grevă recentă este cea a angajaţilor producătorului de piese auto SEGA Ungaria, declanşată miercurea trecută, scrie Napi.hu. De atunci, numărul participantilor a scăzut, de la 60 de persoane la 20, aceasta într-o companie cu 1.600 de salariaţi. Greviştii au cerut o majorare salarială de 12,5%. Managementul SEGA a declarat pentru agenţia MTI că o nouă ofertă salarială a fost semnată de 98% dintre angajaţi. Reprezentanţi sindicali au explicat numărul redus de grevişti prin faptul că aceştia au fost probabil intimidaţi de lipsa de oportunităţi de muncă în zona fabricii. Presa locală scrie că participanţii la grevă au fost mutaţi într-o zonă de depozitare fără scaune şi fără mese. Noul proprietar al companiei este chinez.
În schimb, o grevă de o săptămână a angajaţilor din Gyor ai Tesco, unul dintre cele mai mari lanţuri de retail din Europa, a produs rezultatele dorite. La negocieri, părţile s-au înţeles ca salariile să fie majorate în două etape, cu un total de 3,4 miliarde de forinţi (10,7 milioane euro), potrivit nepszava.hu. Astfel, cel mai mic salariu lunar va fi de 207.000 de forinţi (650,6 euro) în august şi de 215.000 de forinţi (675,7 euro) în septembrie. Pentru prima dată, acordul prevede că anul acesta Tesco va cheltui peste patru miliarde de forinţi (12,7 milioane euro) pe pachetele de beneficii ale angajaţilor. La Gyor, unde a avut loc greva, se află un centru de contabilitate al Tesco care era ameninţat cu închiderea.
Greva de acolo a perturbat activitatea întregului lanţ maghiar al retailerului britanic. Însă, după cum a scris Magyar Nemzet, angajaţii din alte părţi ai retailerului au fost solidari cu greviştii, chiar dacă au riscat să nu-şi mai primească salariile. Lidl, un alt retailer de dimensiuni mari, a anunţat zilele trecute că va majora salariile angajaţilor din Ungaria. Din martie 2019, cei ce lucrează în magazine şi depozite vor primi salarii cu 15% mai mari. Gyor, un oraş important pentru Ungaria, cu o putere economică mai mică doar decât cea a Budapestei, pe lângă greva Tesco a fost martorul „celui mai important eveniment de felul său din ultimele trei decenii”, scrie Hungary Today. Este vorba de o acţiune sindicală de o săptămână la fabrica Audi din Ungaria care s-a încheiat cu un acord între angajaţi şi managementul uzinei. Înţelegerea include majorări salariale de 18%, un weekend liber garantat pe lună şi beneficii mai mari, cam tot ce au cerut greviştii. Oprirea producţiei de la Gyor a blocat activitatea uzinei Ingolstadt din Germania, cea mai importantă pentru Audi, şi a produs perturbări serioase la fabricile din Bratislava şi Leipzig.
ìToată lumea este surprinsă deoarece nimeni n-a mai văzut în Ungaria o grevă ca aceastăî, a spus un angajat de la Gyor. Fabrica Audi de acolo are peste 13.000 de salariaţi şi produce echivalentul a 1,5% din PIB-ul Ungariei. Unitatea funcţionează din 1994 şi de atunci a devenit cel mai mare investitor străin din ţară.
Acordul încheiat de management cu greviştii prevede creşteri salariale de 18%, adică cu cel puţin 75.000 de forinţi (235,7 euro) pe lună. De asemenea, angajaţii vor primi beneficii nesalariale de până la 400.000 de forinţi (1.257 euro) în 2019 şi 2020. Gyor este unul dintre cele mai mari centre industriale din Europa de est, iar cum penuria de forţă de muncă este acută acolo, spre deosebire de zona fabricii SEGA, oportunităţile de a găsi de muncă sunt mari. Angajaţii Audi Ungaria au spus că obiectivul lor nu este obţinerea de salarii ca în vest, ci ajungerea din urmă a remuneraţiilor din Europa de est. Un studiu realizat pentru sindicate arată că angajaţii de la Audi Slovacia câştigă cu 28% mai mult decât cei din Ungaria. Colegii cehi sunt plătiţi cu 25% mai mult, iar cei polonezi cu 39% mai mult. Subsidiara belgiană a Audi oferă remuneraţii de 3,6 ori mai mari decât fabrica Audi din Gyor. Departamentul de HR al Audi a criticat studiul, spunând că sindicatele nu au folosit o metodologie de calcul potrivită şi s-au bazat pe elemente necomparabile ñ o fabrică specializată pe componente auto nu produce valoare la fel de mare ca o uzină de asamblare. La Gyor, Audi produce motoare. Statistica arată că salariile într-o fabrică de asamblare sunt de obicei cu până la 70% mai mari decât cele dintr-o fabrică de piese.
Analizând noile tendinţe, Laszlo Parragh, preşedintele Camerei maghiare de industrie şi comerţ, şi-a exprimat îngrijorările legate de reuşita greviştilor de la Gyor. Există pericolul, spune el, ca producătorii să se mute înapoi în Germania, ceea ce ar fi un dezastru pentru economia maghiară. La rădăcina problemei este faptul că guvernul maghiar poate atrage multinaţionale mari în ţară doar oferindu-le forţă de muncă ieftină şi ajutor financiar. În schimb, cetăţenii maghiari ar prefera creşterea standardelor de viaţă. Datorită prosperităţii din ultimii ani, salariile de la multinaţionale au urcat considerabil. Întrebarea este dacă această tendinţă poate fi menţinută pe termen lung
Ungaria a dat anul trecut multinaţionalelor 86,5 miliarde forinţi (267,6 milioane euro), mai mult ca niciodată, pentru a se extinde sau pentru a-şi stabili baze “n Ungaria şi crea astfel locuri de muncă. În medie, guvernul a cheltuit 9,8 milioane de forinţi (30.800 de euro) pentru crearea unui loc de muncă.
Salariul minim din Ungaria a fost majorat din nou pe 1 ianuarie, dar, cu toate acestea, la un nivel de 464 de euro pe lună acesta este mai mare în Europa doar decât cele din Bulgaria (286 euro), Letonia (430 euro) şi România (446 euro). În Polonia, salariul minim este de 523 de euro, iar în Slovenia de 887 euro.
