Raportul EY îşi propune să evidenţieze modul în care fiscalitatea inteligentă şi, într-un sens mai larg, reglementările competitive pot sprijini şi nu obstrucţiona tinerii antreprenori în drumul lor spre creştere.
”Ideea de antreprenoriat şi ”gig economy” se răspândeşte tot mai mult în rândul tinerilor români, din ce în ce mai puţin dornici de a intra într-o relaţie pe termen lung cu un angajator sau altul. În acest context, nevoia unui sistem fiscal suplu, eficient şi uşor de respectat apare ca fiind una stringentă. Un astfel de sistem dă posibilitatea tânărului antreprenor să se concentreze pe afacerea pe care încearcă să o dezvolte, fără riscul de a fi penalizat de fisc pentru nerespectarea unor reguli de existenţa cărora nu avea cunoştinţă”, a declarat Gabriel Sincu, Partener Asociat şi coordonator al sectorului de Family Business în cadrul EY România.
Recomandări privind înlăturarea obstacolelor din calea conformităţii fiscale
Raportul include patru recomandări cheie privind înlăturarea obstacolelor din calea conformităţii fiscale, precum şi modalităţi de a asigura acces la instrumente şi educaţie pentru o planificare fiscală eficientă:
► Introducerea unui prag opţional bazat pe cifra de afaceri pentru taxele indirecte, de obicei TVA şi impozit pe vânzări, pentru companiile conduse de tineri antreprenori. Atunci când tinerii antreprenori pornesc la drum, nu există povara taxelor directe, în cazul în care compania lor nu este încă profitabilă, dar există costuri indirecte şi obligaţii privind conformitatea - legate de determinarea, colectarea şi transferarea sumelor aferente impozitelor pe vânzări, ceea ce poate avea un impact negativ asupra fluxului de numerar al afacerii respective.
► Sprijinirea educaţiei economice pentru tinerii antreprenori. Statele care nu permit în mod explicit deducerea cheltuielilor cu educaţia la calcularea impozitului pe profit ar trebui să introducă prevederi legale în acest sens. Acest lucru ar permite deducerea unor cheltuieli de valoare rezonabilă suportate pentru educaţia economică atât a personalului, cât şi a colaboratorilor afacerilor conduse de tinerii antreprenori, indiferent dacă programele de educaţie sau de instruire respective sunt asigurate de instituţii de învăţământ acreditate sau de consultanţi în afaceri persoane fizice.
► Simplificarea şi digitalizarea procesului de conformitate fiscală şi sprijinirea educaţiei fiscale. Să fie acceptată contabilitatea pe bază de numerar în detrimentul contabilităţii pe bază de angajamente atât pentru venituri, cât şi pentru cheltuieli, eliminând necesitatea ţinerii de evidenţe fiscale şi contabile separate. În plus, emiterea şi recepţionarea de facturi prin intermediul aplicaţiilor certificate sau al instrumentelor digitale, concepute de autorităţile fiscale şi puse la dispoziţie gratuit. Acestea vor genera automat declaraţii fiscale atât pentru taxele directe, cât şi pentru cele indirecte, care pot fi depuse electronic prin canale securizate. În privinţa educaţiei fiscale pentru tinerii antreprenori, statele ar trebui să utilizeze formate digitale pe site-urile dedicate administrării fiscale, ca, de exemplu, webcasturi, asistenţă telefonică sau asistenţă online prin intermediul chatului.
► Politici fiscale care să sprijine câştigul din capitalurile proprii. Această iniţiativă ar scuti persoanele fizice de taxele pe câştigurile din capitalurile proprii sau de alte taxe similare pe vânzarea de capital social - dacă acesta a fost emis atunci când compania se afla sub un anumit plafon de venituri, care ar putea fi stabilit de fiecare stat G20. De asemenea, se pot introduce prevederi care să impună deţinerea capitalului social de către o persoană, pentru o anumită perioadă de timp, pentru a beneficia de o scutire şi ca valoarea totală a câştigului din capitalul propriu, scutit de impozit, să nu depăşească un anumit prag.
”Dacă în ceea ce priveşte zona de reglementare fiscală (prin sistemul de microîntreprindere şi noua declaraţie unică pentru persoanele fizice care obţin venituri, altele decât salariile), putem spune că în România lucrurile arată încurajator, nu acelaşi lucru putem afirma despre zona de administrare fiscală, unde birocraţia excesivă şi lipsa spiritului pro-activ din partea autorităţilor dau mari bătăi de cap celor care îşi încearcă norocul pe cont propriu. Pe lângă aceasta, zona de parafiscalitate reprezintă, de asemenea, un obstacol care uneori este greu de trecut de un tânăr aflat la început de drum. Corectarea acestor sincope ar fi un mare pas înainte în direcţia încurajării spiritului antreprenorial în rândul tinerilor”, a adăugat Gabriel Sincu.
