Evenimentele din Grecia, crizele şi războaiele din Orientul Apropiat şi Orientul Mijlociu şi problema refugiaţilor au afectat starea de spirit a consumatorilor din Europa în decursul celui de-al treilea trimestru. Climatul de consum EU28 a scăzut din luna iunie cu jumătate de punct, ajungând la 10,3 puncte, conform studiului GfK Climatul de consum Europa în 15 ţări europene.
Pe timpul verii, o mulţime de subiecte au preocupat oamenii şi mass-media din Europa. La început, a fost vorba despre noul pachet de ajutoare şi noile alegeri din Grecia. Când sute de mii de refugiaţi au început să vină în valuri - majoritatea din Siria - motivele din spatele refugierii acestora au câştigat din ce în ce mai mult teren. Astfel, la jumătatea şi la sfârşitul verii, crizele şi războaiele din Orientul Apropiat şi din Orientul Mijlociu îi preocupau din ce în ce mai mult pe europeni. Cum pot fi refugiaţii distribuiţi în mod echitabil în ţările europene? Cum pot fi aceştia integraţi în societate cât mai repede posibil? Aceste întrebări au dominat reportajele din mass-media. Curând, logistica şi grija pentru refugiaţi privind parcursul lor prin Europa a devenit un subiect major. În Germania, de exemplu, numeroşi experţi şi consumatori emit în prezent supoziţii, potrivit cărora şomajul va creşte în primăvara anului viitor, odată cu inundarea pieţei forţei de muncă din Germania de către refugiaţii acceptaţi. Rămâne de văzut în ce măsură integrarea refugiaţilor în ţările individuale va genera consecinţe economice, şi, astfel, eventualul impact asupra stării de spirit a consumatorilor.
În linii mari, situaţia din ţările care fac obiectul studiului este foarte diferită. În unele ţări, cei care au stat în principal la baza generării unui anumit scepticism economic au fost factorii psihologici, cum ar fi crizele care îi preocupau din ce în ce mai mult. În multe cazuri, evaluările de către cetăţeni ale previziunilor în materie de economie şi venituri, precum şi intenţia de cumpărare erau superior negative estimărilor determinate pe baza cifrelor emise la nivel intern. Cu toate acestea, în alte ţări, aspecte precum creşterea economică şi şomajul au rămas în prim-plan, şi, astfel, au fost responsabile de impactul asupra indicatorilor individuali. Începând cu luna iunie, Climatul de consum EU28 a scăzut cu jumătate de punct, ajungând la 10,3 în luna septembrie. În luna august indicatorul a ajuns chiar la 9 puncte.
România se aşteaptă la creşterea veniturilor
Anul trecut, economia românească a înregistrat progrese. În al doilea trimestru al anului 2015, produsul intern brut a înregistrat o valoare cu 3,3 procente mai mare faţă de cea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului precedent. Deşi previziunile economice în trimestrul al treilea au scăzut cu 2,8 puncte până la nivelul actual de 18,5 puncte, comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, s-a înregistrat o creştere semnificativă de aproape 15 puncte.
Creşterea economică are, de asemenea, un efect pozitiv asupra aşteptărilor cetăţenilor în ceea ce priveşte veniturile. În luna septembrie, indicatorul corespunzător a crescut cu doar 2,8 puncte până la 21,3 puncte, comparativ cu luna iunie. Cu toate acestea, în contextul comparaţiei cu aceeaşi lună a anului trecut, creşterea este relativ mare, şi anume de 16 puncte.
În ciuda acestui fapt, veniturile sunt de regulă suficiente doar pentru acoperirea nevoilor de zi cu zi. Pe cale de consecinţă, dorinţa de a cheltui în România rămâne la un nivel scăzut. Cu -6,4 puncte, aceasta continuă să se situeze în intervalul negativ, deşi o creştere de 5,1 puncte a fost înregistrată în raport cu luna iunie.
Despre studiu
Concluziile GfK Climatul de consum Europa sunt preluate dintr-un sondaj cu privire la consum realizat în numele Comisiei Europene în toate ţările Uniunii Europene. Aproximativ 40.000 de persoane participă lunar la sondaj în cele 28 de ţări. Acestea sunt reprezentative pentru populaţia adultă a Uniunii Europene.
Indicatorii GfK pentru Climatul de consum la nivel european au la bază interviuri lunare cu privire la starea de spirit a consumatorilor. Scopul este de a stabili atât situaţia economică generală a fiecărei ţări în parte, cât şi situaţia gospodăriilor individuale.
Sondajele GfK Climatul de consum Europa sunt realizate lunar, în mare parte în contextul unui omnibus - un studiu cu tematici multiple realizat fie prin telefon, fie faţă în faţă ca un studiu personal.
Din programul de sondaj lunar cuprinzând 12 întrebări, sunt selectate 5 întrebări pentru GfK Climatul de consum Europa, deoarece acestea joacă un rol important în ceea ce priveşte climatul de consum.
Calculul celor cinci indicatori: previziuni economice, în raport cu preţurile şi în raport cu veniturile; intenţia de cumpărare şi de economisire
Indicatorii sunt stabiliţi pe baza aşa-numitelor rezultate înscrise sub linie (bottom lines). Procentul consumatorilor care au oferit un răspuns negativ este dedus din procentul celor care au oferit un răspuns pozitiv (de exemplu, situaţia financiară a gospodăriei se va îmbunătăţi (în mod semnificativ)), (de exemplu, situaţia financiară a gospodăriei se va deteriora (în mod semnificativ)).
Într-o etapă ulterioară, acest rezultat înscris sub linie este standardizat cu ajutorul procedurilor statistice comune şi transformat, astfel încât media pe termen lung a indicatorului să fie de 0 puncte, cu un interval teoretic de valori cuprins între Ă100 şi -100 de puncte. Cu toate acestea, empiric vorbind, începând cu anul 1980 valorile au variat între Ă60 şi -60 de puncte.
În cazul în care un indicator arată o valoare pozitivă, acest factor este evaluat de către consumator ca fiind peste medie pe termen lung. În mod similar, se aplică opusul pentru valori negative. Standardizarea facilitează compararea indicatorilor din diferite ţări, deoarece variaţiile la nivelul comportamentului de răspuns datorate mentalităţilor diferite pot fi compensate, în timp ce tendinţa fundamentală a indicatorului rămâne neschimbată.
