Peste 250.000 de tineri europeni aleg să studieze în altă ţară prin programul Erasmus cel puţin pentru un semestru în fiecare an, preponderent în domeniul ştiinţelor sociale, business-ului, dreptului sau al ingineriei şi construcţiilor, potrivit unui studiu realizat de Comisia Europeană (CE).
Cele mai recente statistici arată că numărul tinerilor interesaţi de astfel de programe educaţionale a crescut considerabil în ultimii ani, cea mai mare ascensiune fiind sesizată la nivelul studiilor de licenţă.
Printre ţările care găzduiesc cei mai mulţi studenţi Erasmus în fiecare an se află Spania, Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia sau Polonia, cu un număr între 11.700 şi 39.000 de înscrişi în program, mai arată studiul. România primeşte şi ea, în medie, peste 5.700 de studenţi din Europa anual, urmată de Finlanda şi Grecia.
“Încă din liceu mi-am dorit să învăţ în străinătate, iar cea mai potrivită variantă mi s-a părut că ar fi programul european de mobilitate <<Erasmus +>>. Am beneficiat de o bursă în Madrid, Spania, în anul al doilea de facultate, această destinaţie fiind printre cele mai potrivite pentru mine, deoarece studiam limba spaniolă şi limba germană”, spune Raluca Ilie, studentă la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine.
Tinerii afirmă că au plecat prin acest program cu o listă lungă de aşteptări, în primul rând din punct de vedere profesional. “Mă aşteptam să găsesc un alt sistem de învăţământ, ceea ce s-a şi concretizat. Şi, cel mai important, un alt sistem de sănătate, care, prin comparaţie cu cel românesc, e mult mai bine organizat”, a declarat Elena Iorga, studentă în anul patru la Medicină în Galaţi, care a ales ca destinaţie Erasmus Italia.
Schimburile de experienţă prin programul lansat de Comisia Europeană le dau studenţilor posibilitatea să îşi dezvolte competenţele lingvistice, să asimileze noi cunoştinţe din domeniul lor de interes şi să se deschidă în faţa unor alte culturi. “M-am întors cu o altă perspectivă acasă. La un moment dat, în timpul unui examen, profesorul mi-a spus că privesc prea ţintit asupra unei probleme şi că modul meu de abordare este clasic şi uşor plafonat. Medicina a evoluat şi noi ar trebui să ţinem pasul cu ea. Din păcate, părerea mea despre România este aceea că a rămas la un anumit nivel de care refuză să mai treacă. Şi asta e valabil pentru toate domeniile”, a mai menţionat Elena Iorga.
50% mai multe posibilităţi de angajare
În ceea ce priveşte preferinţele angajatorilor, peste 90% dintre aceştia sunt interesaţi de tinerii care au în portofoliul lor şi un stagiu Erasmus efectuat. Potrivit datelor publicate de Comisia Europeană, studenţii se întorc în România după această experienţă cu un plus de curiozitate, abilitate de a rezolva mai uşor problemele, adaptabilitate şi încredere în sine, capacităţi ce le vor spori şansele de a găsi un job după terminarea facultăţii cu 50%, în comparaţie staţionarii.
“Din păcate, Spania era şi este încă victima unei crize economice acute, aşadar pot spune că în România am avut mult mai multe oferte de muncă decât acolo. Cu toate astea, ar fi fost relativ uşor să găsesc un post de profesor de limbă germană pentru copii”, spune Raluca Ilie.
Aceasta crede că în România există mai multe oferte de muncă, dar că joburile sunt prost plătite, mai ales de către unii angajatori. “Spre exemplu, un angajat al unei companii americane câştigă, la noi în ţară, în jur de 400 de euro. Pe acelaşi post, în Spania, ar câştiga în jur de 1.000 de euro pe lună”.
Cel mai mare buget în cadrul acestui program a fost alocat în perioada 2013-2014, două miliarde de euro, pentru aproximativ 300.000 de participanţi. “Suma medie lunară primită de studenţi, incluzând taxele de studii şi de cazare, a fost de 274 de euro, de-a lungul a şase luni de studii”, arată raportul CE. În funcţie de destinaţia aleasă, bursa poate varia până la 500 de euro lunar.
“Majoritatea cheltuielilor sunt acoperite de bursă. Depinde de fiecare persoană în parte cum alege să îşi gestioneze banii, iar aici mă refer la chiria pe care trebuie să o găseşti, la mâncare, haine, plimbări. Bineînţeles, totul depinde şi de zona în care alegi să mergi”, a declarat Elena Iorga.
Educaţie la un alt nivel
Dacă unii tineri se întorc în ţară cu o percepţie total schimbată în urma acestei experienţe, alţii cântăresc de două ori posibilitatea de a se reîntoarce în ţara care le-a fost gazdă în perioada studiilor: “Pe de o parte m-aş întoarce în Spania, deoarece am întâlnit oameni minunaţi din America Latină, pentru care am un respect imens. Mi-am dat seamă că Lumea Nouă este încă foarte departe de noi, că nu o cunoaştem încă şi că informaţiile, într-o vreme a globalizării, rămân pertinente doar unei comunităţi delimitate. Nu aş repeta experienţa dintr-un singur motiv- am decis să rămân în România pentru moment şi trebuie să îmi construiesc un <<back up>> solid”, a mai spus Raluca Ilie.
Cu o altfel de deschidere, Elena Iorga afirmă că ar mai pleca o dată , “din dorinţa de a cunoaşte alţi oameni, alte gândiri, alte culturi. Practic, în Erasmus nu cunoşti doar o ţară, ci alte 5-10 ţări, prin intermediul celorlaţi studenţi Erasmus”.
Programul Erasmus are o istorie de 29 de ani pe continentul european, însă în România a fost lansat abia în 1998. Studenţii români spun că un stagiu de studii în Europa poate deschide noi oportunităţi oricărui tânăr, mai ales că aici este nevoie de un suflu nou în toate domeniile. “România trebuie să se dezvolte, iar pentru asta are nevoie de oameni tineri şi deschişi. Dacă nu vezi şi altceva ai impresia că tot ceea ce e bine şi că nimic nu trebuie schimbat”.
