"Deşi majoritatea tinerilor au participat la un chestionar de evaluare a abilităţilor, ei nu îşi puneau foarte multe probleme în aceasta privinţă. Întrebările lor vizau mai mult modele de carieră ale speakerilor prezenţi, voiau să ştie paşii concreţi pe care i-au făcut aceştia ca să ajungă în aceste funcţii. Ei vor experienţe clare, au nevoie de informaţii cu ajutorul cărora să umple incertitudinea pe care o rezervă viitorul", a spus Mihaela Stănoiu, corporate marketing manager în cadrul Samsung Electronics România, care a fost responsabilă de acest proiect.
"Am observat că elevilor din clasele terminale de liceu le lipseşte toleranţa la incertitudine şi flexibilitate, acest lucru fiind influenţat poate şi de părinţii lor, oameni care au avut parte de o anumită constanţă în viaţa profesională, nu au schimbat prea multe locuri de muncă", a precizat psihoterapeutul Bogdana Bursuc, care a participat la acest proiect pentru a evalua aptitudinile tinerilor. Testul de evaluare a măsurat patru abilităţi-cheie ale acestora: verbală, raţionamentul matematic, capacitatea de decizie şi abilitatea artistică.
"Am observat că tinerii nu sunt foarte pregătiţi pentru viaţă, îşi setează obiective doar pe termen scurt, nu îşi pregătesc în mod constant cariera, nu se gândesc să urmeze cursuri complementare în timpul sau după terminarea facultăţii pentru a-şi dezvolta şi alte abilităţi", a mai spus Mihaela Stănoiu.
Cu toate acestea, aşteptările lor salariale după finalizarea studiilor superioare sunt în continuare prea ridicate faţă de realităţile din piaţă. Încă mai sunt liceeni care speră ca, imediat după absolvirea facultăţii, să obţină 1.000 de euro la angajare.
"Tinerii sar etape şi au aşteptări foarte mari pentru că şi părinţii le-au indus anumite modele, prin care le arată că ar fi mulţumiţi de ei doar dacă ajung ca X. Valoarea lor depinde de un statut, de o anumită performanţă economică prin care aceştia să fie apreciaţi, să se simtă valoroşi. Banul are mai multă semnificaţie din start. La 20 de ani, un salariu mare nu este o miză pentru supravieţuire, pentru că nu au familie şi copii, ci este o miză personală, prin care ei îşi demonstrează că au dobândit acel statut", a mai spus psihoterapeutul Bogdana Bursuc. Facultăţile de Litere, Limbi Străine, Geografie, urmate de cele de Medicină sau Studii Economice sunt cele către care se orientează cel mai mult elevii din clasele terminale de liceu, potrivit datelor centralizate de reprezentanţii Samsung.
"De multe ori, prin urmarea cursurilor unei facultăţi, tinerii doar bifează o etapă, vor să obţină o diplomă - paşaport pentru carieră, pentru că această idee le-a fost indusă de cărte părinţi. Realitatea este însă alta, numărul absolvenţilor de învăţământ superior a crescut în ultimii ani, la fel cum a crescut şi rata şomajului în rândul acestora, ajungând până la 25%", a mai spus Mihaela Stănoiu.
Angajatorii au încercat în ultimii ani, prin programe de consiliere în carieră sau prin internshipuri să se apropie de mediul educaţional pentru a încerca să îmbunătăţească abilităţile tinerilor care ies de pe băncile şcolilor tot mai slabi pregătiţi.
Cei 106.000 de liceeni care nu au reuşit să promoveze anul acesta examenul de bacalaureat, adică mai bine de jumătate din absolvenţii de liceu, sunt rezultatul celor peste 100 de reforme aduse sistemului de învăţământ în ultimii 20 de ani.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
