Bucureştiul şi judeţul Ilfov rămân principalele centre de forţăde muncă în care românii mai pot migra pentru a-şi găsi de lucru,însă companiile mari din judeţe precum Argeş, Gorj sau Dolj - ţintainvestitorilor în domeniul industrial - şi-au majorat semnificativnumărul de angajaţi în ultimii ani. Deşi salariile din provinciesunt de cele mai multe ori mai mici faţă de cele din Capitală, osiguranţă mai mare a locurilor de muncă se poate regăsi în oraşeprecum Cluj sau Timişoara, în care cele mai mari companii şi-aupăstrat un număr mediu de angajaţi, eliminând astfel pericolele pecare le-ar presupune o eventuală închidere a activităţii.
Cei mai mari 300 de angajatori din România au împreună 800.000 deangajaţi, iar peste jumătate dintre aceştia fac parte din efectivulde personal al celor mai mari cinci companii din fiecare judeţ, cupeste 1.000 de angajaţi, potrivit datelor de la Oficiul Naţional alRegistrului Comerţului (ONRC).
Primii zece angajatori români care au sediul social înregistrat înBucureşti - companii precum Poşta Română, Romtelecom, BCR, OMVPetrom sau Kaufland - au împreună peste 166.000 de salariaţi, cumult peste efectivul total de salariaţi pe care îl are un oraşprecum Suceava, unde există aproximativ 100.000 de salariaţi.
Totodată, investiţiile în domeniul industrial din provincie -Arcelor Mittal Galaţi, Automobile Dacia sau Johnson Controls- aufăcut ca mii de români să se specializeze în acest domeniu pentru aputea lucra în cadrul unei companii din oraşul natal sau chiar săse relocheze în interes de serviciu în aceste zone ale ţării.
"În centre precum Galaţi, Argeş sau Gorj sunt preponderenteangajările în companii mari de stat sau foste companii de stat careau rămas încă cu un număr semnificativ de angajaţi şi de posturi.Companiile cu cei mai mulţi angajaţi din aceste oraşe, cum esteArcelorMittal Galaţi, de exemplu, se bazează pe industrii cutradiţie în zonă, pentru care există şi centre educaţionalespecifice. Numărul crescut de angajări pentru aceste oraşe sedatorează în ultima perioadă şi revenirii industriei, după operioadă mai puţin bună", este de părere Mihaela Bădan,recruitment&selection consultant în cadrul companiei deconsultanţă în resurse umane Catalyst Solutions, care oferă şiservicii de recrutare.
Cei mai mari au concediat cel mai mult anultrecut
Niciunul din cei mai mari angajatori din fiecare judeţ nu a făcutpeste 1.000 de angajări anul trecut, în condiţiile în carerecrutările din anii trecuţi făcute de companii precum BRD- GroupeSociété Générale sau grupul Metro depăşeau cu mult aceastăcifră.
Companiile s-au văzut nevoite să-şi îngheţe bugetele de recrutareşi chiar să facă disponibilizări pentru a-şi menţine afacerilemăcar pe linia de plutire şi nu neapărat profitabile. Printre"campionii" concedierilor din topul celor mai mari companii înfuncţie de numărul de angajaţi de anul trecut se numără companiiprecum ArcelorMittal Galaţi, care a renunţat la peste 2.600 desalariaţi, Lisa Draxlmaier Autopart, care a înregistrat cu peste2.000 de salariaţi mai puţini în 2009, dar şi Alro, E.On GazDistribuţie, Flextronics România, Arabesque, Romtelecom, Romsilvasau CFR Marfă, care au avut pe statele de plată cu cel puţin 1.000de salariaţi mai puţini anul trecut decât în 2008.
Reducerea de costuri prin concediere însă nu are însă rezultateimediate, având în vedere tot procedeul birocratic pe care îlpresupune concedierea colectivă, respectarea prevederilor dincontractele colective de muncă sau acordarea de salariicompensatorii.
Clujul şi Timişoara, oraşele cu joburi maisigure
Clujul şi Timişoara, două din oraşele preferate de investitorii dinzona IT şi outsourcing în ultimii ani, par a fi oraşele cu cele maisigure joburi pe timp de criză, întrucât cei mai mari angajatoridin aceste zone au păstrat un număr mediu de angajaţi şi nici nu aufăcut prea multe disponibilizări anul trecut.
Spre exemplu, primii cinci mari angajatori din Cluj au împreună16.000 de angajaţi, după ce anul trecut au renunţat la 1.800 deangajaţi. Comparativ, primii cinci angajatori din Bucureşti aveauanul trecut 19.000 de salariaţi, după ce au făcut peste 3.000 deconcedieri faţă de 2008.
"Am făcut foarte multe angajări în Cluj în ultima perioadă,companiile din outsourcing au angajat sute sau chiar mii de oameni.Una din specificităţile Clujului este aceea de a avea companii cunumăr mediu de angajaţi, de 500- 800 de salariaţi. O regulăeconomică spune că e mai bine să ai mai multe companii cu un numărmai mic de angajaţi decât să ai una mare, care, în cazul în care seînchide, să lase mii de oameni pe drumuri", susţine OvidiuVâlceanu, managerul firmei cu activităţi de recrutare, selecţie şiconsultanţă în resurse umane Sales Consulting din Cluj.
Astfel, prin recrutările realizate şi anunţate de companii precumEmerson sau Genpact, Clujul devine cel mai puternic centru deoutsourcing din ţară după Bucureşti, odată ce companiile continuăsă investească într-un oraş care este totodată şi un centruuniversitar recunoscut pentru formarea de absolvenţi de limbistrăine.
"Numărul de angajaţi din outsourcing va creşte, la fel cum se vaîntâmpla şi în industria IT. Clujul urmează traiectoriaBucureştiului din anii trecuţi, când Accenture sau Genpact făceausute de recrutări. În ceea ce priveşte nivelul salarial oferit,acesta a fost echilibrat de criză, astfel încât pentru un job deînceput în outsourcing companiile nu oferă mai mult de 1.000- 1.200de lei net pe lună", mai spune Vâlceanu.
Pe lângă Cluj, şi Iaşiul este un centru universitar în care seformează forţă de muncă calificată, în domenii la mare căutare,precum
IT-ul.
"Există un pericol pentru cei care lucrează într-un oraş cu forţăde muncă concentrată în câteva companii mari. În ultimii douăzecide ani au existat situaţii în care disponibilizările masive dintr-ocompanie să crească simţitor rata şomajului în zona respectivă, iarsurplusul de forţă de muncă să nu poată fi absorbit de celelaltecompanii. Atunci mulţi s-au orientat către iniţative private, careau supravieţuit sau nu în timp", mai spune Bădan.
Doar salariile de top din provincie se pot compara cu celedin Bucureşti
Salariul pe care îl primesc angajaţii din managementul companiilorcare au sediul în Bucureşti rămâne în continuare mai mare decât celal managerilor din provincie, deşi diferenţele au început încă deanul trecut să se mai estompeze.
Dacă anul trecut salariile angajaţilor din top managementulcompaniilor din Capitală erau cu 30% mai mari decât cele aleangajaţilor de pe aceeaşi funcţie din oraşele mari, precum Cluj sauTimişoara, în prezent diferenţele salariale sunt, în general, de20%, potrivit celui mai recent studiu salarial realizat în acest ande gigantul în resurse umane Mercer.
"Bucureştiul deţine în continuare supremaţia în ceea ce priveşteniveluri salariale, fiind urmat de Cluj, Timişoara, Sibiu sauBraşov, unde numai punctual se poate spune că există salariicomparabile cu cele din Capitală. Spre exemplu, am întâlnit un cazîn care un director de fabrică din teritoriu să încaseze un salariunet de 5.000 de euro pe lună, la fel ca un executiv de pe aceeaşifuncţie din Bucureşti", spune Sorin Roibu, managing partner alfirmei de executive search şi consultanţă în resurse umane ArthurHunt România.
Însă nu se poate spune acelaşi lucru despre salariile obţinute decei care au poziţii mai joase, cum ar fi cea de CFO, întrucât, cucât se coboară în ierarhie, cu atât diferenţele salariale oferiteîn provincie faţă de Capitală sunt tot mai mari.
Cei angajaţi nu vor o schimbare, cei concediaţi nu-şi caută delucru
Recrutările se fac mai dificil în această perioadă, întrucâtcompaniile, deşi au o plajă mult mai mare de candidaţi faţă de aniianteriori, nu reuşesc să găsească profilul de angajat căutat pentrupoziţiile pe care le au deschise. Mai ales în cazul poziţiilor demanagement, recrutarea este şi mai dificilă, odată ce mai puţin de10% din angajaţi sunt dispuşi să-şi schimbe locul de muncă.
"Pe lângă faptul că nu vor să-şi schimbe locul de muncă, ei refuzănoi oportunităţi de carieră şi din cauză că salariile sunt mai micidecât cele oferite în 2009. Încă se mai caută ingineri, înindustria energetică sau automotive se mai fac anagajări, mai alesîn Cluj şi Prahova", mai spune Roibu.
Pe de altă parte, specialiştii în resurse umane spun că abia lafinele acestui an românii care au fost concediaţi vor resimţiimpactul psihologic cel mai mare pe care îl are criza asupraoamenilor.
"Peste 90% dintre cei care au fost disponibilizaţi - mai ales ceidin construcţii - nu şi-au căutat activ un loc de muncă, cei maimulţi preferă să trăiască o perioadă din salariile compensatorii şidin ajutorul de şomaj. Acum încep să se termine banii celordisponibilizaţi anul trecut, iar ei vor simţi mai mult ca niciodatăefectele crizei", explică Vâlceanu.î
Bucureşti
n Număr de locuitori: 1.943.981
n Rata şomajului în luna iulie: 2,68%
n Salariul mediu net: 456 euro
n Cine mai face angajări: Hewlett-Packard, Genpact, IBM, Microsoft,Oracle, Coca-Cola, Michelin, H&M, Computer Generated Solutions,TotalSoft
Cluj
n Număr de locuitori: 691.989
n Rata şomajului în luna iulie: 5,79%
n Salariul mediu net: 350 euro
n Cine mai face angajări: Genpact, ING, Bombardier, Samsung,Emerson, Sykes
Timiş
n Număr de locuitori: 674.533
n Rata şomajului în luna iulie: 4,18%
n Salariul mediu net: 315 euro
n Cine mai face angajări: Wipro, Continental Automotive,P&G
Iaşi
n Număr de locuitori: 826.552
n Rata şomajului în luna iulie: 7,58%
n Salariul mediu net: 319 euro
n Cine mai face angajări: Amazon
Sibiu
n Număr de locuitori: 423.606
n Rata şomajului în luna iulie: 6,29%
n Salariul mediu net: 347 euro
Braşov
n Număr de locuitori: 596.642
n Rata şomajului în luna iulie: 8,1%
n Salariul mediu net: 317 euro
n Cine mai face angajări: Eldon, Computer Generated Solutions
Notă: La nivel naţional, rata şomajului la finele lunii iulie afost de 7,43%, corespunzătoare unui număr total de 680.000 deşomeri
Sursa: ANOFM, INS, CNP, site-urile de recrutare
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
