Angajatorii au creat peste 560.000 de noi locuri de muncă în perioada decembrie 2009 - decembrie 2018, arată datele centralizate de ZF pe baza informaţiilor Institutului Naţional de Statistică.
Deşi, în total, economia a pierdut peste 900.000 de locuri de muncă în anii de criză, investiţiile realizate în perioada ulterioară crizei au condus la recuperarea acestora şi la depăşirea nivelului de salariaţi din perioada de boom economic din 2007 - 2008.
Astfel, în ultimul deceniu cele mai multe locuri de muncă noi au fost create în industria prelucrătoare (aproape 130.000 de joburi nou-create în perioada decembrie 2009 - decembrie 2018), activităţi de servicii administrative şi servicii suport (+120.000 de joburi noi), hoteluri şi restaurante (aprox. 100.000 de locuri de muncă noi), comerţ (+85.000 de joburi) şi informaţii şi comunicaţii (+80.000 de noi locuri de muncă).
„În ultimii zece ani industria automotive a fost pe creştere, însă există semnale că numărul de angajaţi din acest domeniu va scădea. Primele multinaţionale care au venit în România în industria automotive au fost companiile de cablaje auto şi tot ele sunt primele care vor pleca şi deja începe să se întâmple asta“, a explicat Cristian Huzău, country manager al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Gi Group România.
Într-adevăr, situaţia dificilă a sectorului auto la nivel european a început să se vadă în România: producătorul de cablaje auto SEWS România, filiala locală a producătorului japonez de componente auto Sumitomo Electric Wiring Systems-Europe (SEWS-E), a închis la începutul anului trecut fabrica din Orăştie unde lucrau 1.000 de angajaţi, Joyson (centuri de siguranţă şi airbaguri) avea în plan închidă fabrica din Curtici, iar Yazaki (cablaje) îşi restrânge activitatea la Urlaţi.
„Înainte, producătorii de cablaje auto aveau fabrici cu 5.000 – 6.000 de angajaţi, iar acum în aceste fabrici există câte circa 2.000 de angajaţi. Va veni al doilea val de investiţii în industria automotive, procesele se automatizează din ce în ce mai mult, iar companiile vor avea nevoie de mai puţină forţă de muncă, dar mai bine calificată“, a mai spus Cristian Huzău.
Aceeaşi tendinţă - de sofisticare a activităţilor oferite - se înregistrează şi în rândul centrelor de servicii de tip suport (shared service centre, business process outsourcing, call centre etc.) şi vor apărea multe investiţii în acest sector în oraşele din provincie.
În ceea ce priveşte sectoarele în care s-au făcut restructurări în ultimul deceniu, statisticile oficiale arată că numărul de angajaţi a scăzut cel mai mult în domeniile ”fabricarea articolelor de îmbrăcăminte” unde efectivul de angajaţi a scăzut cu 47.400 de persoane în decembrie 2018 faţă de decembrie 2009, în educaţie (- 41.200 de angajaţi), în ”producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică” (- 22.800 de locuri de muncă), industria extractivă (-20.900 de angajaţi) şi în administraţie publică şi apărare (-19.700 de angajaţi). „În industria textilă numărul de angajaţi o să tot scadă, pentru că acolo unde se produce în regim de lohn marjele sunt foarte mici, iar creşterile de salarii fac nerentabile aceste businessuri în România“, a mai spus şeful Gi Group.
Efectivul total de salariaţi din economie a crescut în mod constant în ultimii ani, ajungând la maximul ultimilor două decenii, în ciuda creşterilor de salarii. Astfel, companiile au continuat să facă zeci de mii de noi angajări, în contextul în care salariile au crescut cu valori de 12- 15% în fiecare an, ajungând la o medie de 2.700 de lei net în 2017.
„Unele companii din producţie încă îşi doresc să crească numărul de angajaţi, iar în prezent avem 200- 300 de cereri de relocare, prin care mutăm temporar candidaţi din Moldova şi din Oltenia în fabricile din Transilvania. Totuşi, cererea de relocări e mult mai redusă decât anul trecut. Pe de altă parte, unele fabrici de cablaje auto şi din textile se închid. Ce mă îngrijoarează pe mine este fapul că am avut discuţii cu patru posibili investitori care voiau să decidă unde să investească între Ungaria, Polonia, România şi Bulgaria şi din păcate niciunul nu a ales România, s-au dus în Bulgaria şi în Ungaria“, a mai spus Cristian Huzău.
