Profesii

Universitatea Politehnica Timişoara atrage 5,2 mil euro prin PNRR. Fondurile vor susţine modernizarea infrastructurii digitale şi perfecţionarea procesului educaţional, cu focus pe mai multe componente: infrastructură globală, tehnologii emergente, domenii de specializare, formare profesională şi cercetare

Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara

Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara

Autor: Cristina Bellu

08.02.2023, 11:30 741

Universitatea Politehnica Timişoara a obţinut o finanţare de 5,2 milioane de euro prin intermediul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care urmează să fie direcţionată către modernizarea infrastructurii digitale şi îmbunătăţirea procesului educaţional, arată datele transmise miercuri de oficialii instituţiei.

Potrivit acestora, universităţile din România au avut la dispoziţie 234 de milioane de euro pentru digitalizare, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. 61 dintre ele au depus proiecte pentru a accesa aceste fonduri, iar în competiţia de proiecte, Universitatea Politehnica Timişoara a avut cel mai mare punctaj, la egalitate cu Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie din Târgu-Mureş.

„Piaţa muncii evoluează foarte rapid, companiile din domeniul IT&C caută specialişti care să lucreze cu aplicaţii de inteligenţă artificială, să cunoască şi să utilizeze tehnologiile Internet of Things sau să proiecteze şi să coordoneze linii de producţie bazate pe roboţi industriali. Prin aceste fonduri, de exemplu, noi încercăm să transformăm laboratoarele în experienţe iLivingLab, prin care dorim să replicăm o problemă din lumea reală pe care să o rezolvăm cu o echipă multidisciplinară şi în unele cazuri chiar internaţională”, spune Florin Drăgan, rectorul Universităţii Politehnica Timişoara.

El consideră că ultimele aplicaţii din zona inteligenţei artificiale propun o nouă paradigmă în educaţie, iar pentru efectele unor astfel de aplicaţii trebuie implicaţi atât ingineri şi informaticieni, cât şi oameni din zona dreptului, ştiinţelor educaţiei sau filozofiei.

„Companiile îşi doresc tineri creativi, iar prin aceste investiţii încercăm să dezvoltăm creativitatea tinerilor prin echipamentele moderne la care au acces”, adaugă Florin Drăgan.

Proiectele universităţii vizează mai multe componente: infrastructură globală (2,1 milioane de euro), tehnologii emergente (2,1 milioane de euro), domenii de specializare prioritare (600.000 de euro), formare profesională (200.000 de euro), precum şi pentru o platformă de cercetare (100.000 de euro).

Cea de a patra revoluţie industrială – Industry 4.0 – înseamnă următoarea fază în digitalizarea sectorului de producţie, condusă de tendinţe perturbatoare, inclusiv creşterea volumui  de date şi a conectivităţii, analize, interacţiunea om-maşină şi îmbunătăţiri în robotică.

„Industry 4.0 nu este însă doar un subiect de tehnologie. Pentru a fi competitive în a patra revoluţie industrială, companiile trebuie să se asigure că angajaţii lor sunt echipaţi corespunzător prin educaţie, perfecţionare şi calificare. Îmbunătăţirea accelerată a competenţelor trebuie să facă parte din rutina educaţională, pe măsură ce abilităţile de care studenţii şi absolvenţii au nevoie, evoluează. UPT abordează cu seriozitate toate cele 4 tipuri de tehnologii disruptive şi proiectul de digitalizare intervine decisiv în capacitatea de a pregăti studenţii pentru profesiile viitorului”, concluzionează Dan Diaconu, director responsabil  program transformare digitală în UPT.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO