Tentaţiile la locul de muncă pot fi dintre cele mai diverse, iar cu cât sunt mai nepermise, cu atât pot fi mai atractive. Limitele sunt stabilite atât de valorile companiei, cât şi de standardul personal şi de moralitatea fiecărui angajat.
Există unele domenii în care tolerarea unor acţiuni nepermise nu doar că este la nivel zero, ci chiar companiile însele investesc resurse importante în prevenţie şi măsuri de recuperare post-impact a business-ului.
"Aşa cum am observat recent în banking, acţiunile nepermise, chiar şi cele descoperite prin mecanisme de prevenţie, pot avea impact la nivel financiar, uman sau reputaţional. Acesta însă e un domeniu care are şi mecanisme de asigurare. În altele însă, o acţiune nepermisă şi neraportată poate provoca reacţii ireversibile. Nu e loc de glume de exemplu, în aviaţie, în domeniul nuclear sau în industriile care implică mase mari de consumatori, cum e cel al alimentaţiei", explică Lucian, consultant pe probleme de gestionare a crizelor în companii.
Un studiu recent realizat de Cynthia May, profesor de psihologie la colegiul Charleston, SUA, a evidenţiat faptul că în anumite situaţii critice, bărbaţii au tendinţa de a încălca mai uşor o regulă şi de a comite mai rapid o faptă nepermisă, faţă de femeile participante la studiu. Explicaţia poate fi că într-un mediu bazat în principal pe ierarhii, dominat de competiţie acerbă şi alte valori legate de masculinitate, teama de eşec favorizează compromisurile, tehnicile evazive şi încălcarea unor reguli, mai ales a celor de mică importanţă.
"Am observat în trecut că mulţi dintre colegii mei performau pe baza unor aşa-zise excepţii de la regulile companiei şi o bună bucată de timp acest aspect era acceptat tacit la nivelul conducerii. Mai târziu, s-a aflat în firmă că unii clienţi au intentat procese în instanţă contra companiei tocmai din cauza acestor practici şi obiceiul excepţiilor a fost oprit imediat", a spus Maria, manager de vânzări în domeniul agri-business. Acelaşi studiu mai arată că angajaţii înclinaţi să comită sau să favorizeze o faptă nepermisă sunt convinşi că gravitatea faptei este redusă, iar dacă serveşte unui scop pozitiv, aceasta este chiar neglijabilă.
"Prefer să merg acasă liniştită după job şi să nu îmi fac procese de conştiinţă. Eu sunt doar angajată, nu judecător care decide ce e bine şi ce e rău, aşa că dacă observ un comportament nepotrivit, mi se pare firesc să îl raportez, oricât de neimportant ar părea. Tolerarea lui astăzi poate aduce o problemă majoră în viitor", explică Alina, manager din domeniul medical privat.
Aţi fost martorul unor fapte nepermise în compania în care lucraţi? Cum aţi reacţionat şi de ce? Aşteptăm opiniile şi comentariile dvs. la adelina.mihai@zf.ro, www.zf.ro/profesii/ sau pe pagina de Facebook a ZF
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
