Profesii

Veste bună pentru piaţa muncii: firmele din IT creează peste 1.500 de joburi anul acesta

Veste bună pentru piaţa muncii: firmele din IT creează peste 1.500 de joburi anul acesta

Veste bună pentru piaţa muncii: firmele din IT creează peste 1.500 de joburi anul acesta

Autor: Adelina Mihai

02.02.2012, 11:58 4573

"Va exista în continuare o cerere a produselor şi serviciilor IT, atât în Europa, cât şi pe celelalte continente, iar centrele de suport din România vor avea nevoie de oameni care să asigure serviciile de mentenanţă. Pe măsură ce vânzările de produse cresc, va creşte şi efectivul de angajaţi din România. Microsoft a angajat 90 de oameni pe parcursul anului trecut în centrul de suport din România şi probabil că vom continua în acelaşi ritm şi anul acesta", susţine Vlad Bog, directorul de HR al Microsoft, filiala locală a celui mai mare producător de soft din lume, care are peste 350 de angajaţi pe piaţa locală.

După ce în 2009 Ð 2010 companii precum Bergenbier sau Heineken au închis câteva unităţi de producţie, iar numai în 2011 deciziile-şoc de retragere de pe piaţa locală a Nokia sau Tnuva au făcut ca peste 3.000 de oameni să-şi piardă locurile de muncă, firmele din sectorul IT au fost printre puţinele care au continuat să angajeze.

Un programator junior primeşte un salariu cuprins între 500 şi 800 de euro net/lună, iar un senior ajunge până la 1.500 Ð 1.800 de euro net/lună.

Joburile pe care le vor crea angajatorii din IT reprezintă un semnal optimist pentru o piaţă a muncii care a pierdut peste 540.000 de angajaţi de la începutul crizei, afectată de falimente, concedieri colective şi nevoia de reducere de costuri prin disponibilizări. Angajatorii din sectorul IT au creat aproape 7.000 de joburi în ultimii patru ani, numărul de specialişti în acest domeniu ajungând la peste 28.000 de persoane (în creştere cu 30% faţă de 2008), în timp ce în toate celelalte sectoare numărul de salariaţi a scăzut, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

"Companiile cer, de regulă, candidaţi care să cunoască limba engleză (dar este de preferat să cunoască şi o altă limbă străină), care să aibă experienţă de minimum un an sau doi în aplicaţia respectivă şi care să aibă certificări care să ateste absolvirea unor cursuri de specializare în domeniul IT. În perioada următoare va exista o cerere puternică de programatori care să dezvolte aplicaţii pentru smartphone", spune Oana Mănăilă, consultant recrutare în cadrul firmei de recrutare de specialişti IT&C Brainspotting.

Şi salariile din IT au crescut cu 54% de la începutul crizei, salariul mediu net în acest sector ajungând la 870 de euro net, fiind de peste 2,5 ori mai mari decât media pe economie.

"Cel mai greu recrutăm specialişti pentru poziţii de senior sau middle manager, pentru că este o industrie foarte tânără, dinamică, în care niciodată nu s-a pus problema dezvoltării de abilităţi manageriale pentru programatori, de exemplu. Atâta timp cât va exista cerere, iar companiile din România nu vor fi afectate de criză pentru că au clienţi care provin din economiile care cresc, salariile IT-ştilor vor continua să crească", spune Adriana Radu, HR Director în cadrul furnizorului american de sisteme de testare a echipamentelor de reţea Ixia, care are în prezent aproape 300 de angajaţi în România. Ea spune că, probabil, nu vor mai exista creşteri salariale masive, de două cifre, însă cu siguranţă salariile vor creşte cu un procent apropiat de 10% pe an.

"O altă problemă mare la angajaţii din IT este aceea că ei nu vor să fie manageri, nu vor să coordoneze sau să gestioneze, pentru că nu le e uşor", mai spune Adriana Radu de la Ixia.

De aceeaşi părere este şi Vlad Bog, directorul de resurse umane al Microsoft România, care spune că e normal ca salariile să crească în funcţie de evoluţia vânzărilor de produse IT.

"E normal ca salariile să crească, pentru că sunt generate de raportul dintre cererea şi oferta de produse şi servicii IT. Companiile vor continua să investească în soluţii IT inteligente, care să le ajute să-şi eficientizeze business-ul, iar aceste soluţii vor avea în continuare nevoie de suport tehnic", spune Vlad Bog.

60% din studenţii de la facultăţile de IT se angajează din anul III de studiu

Profesorul Ioan Dumitrache de la Facultatea de Automatică şi Calculatoare din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti spune că, anual, Politehnica are aproximativ 1.000 de absolvenţi de automatică şi calculatoare şi electronică (facultăţile de la care recrutează cei mai mulţi angajatori din IT), iar numărul de absolvenţi nu a suferit o modificare semnificativă în ultimii ani, pentru că au existat aceleaşi cifre de şcolarizare.

"După anul 2 de facultate studenţii deja se angajează, iar din anii 3 şi 4 cam 60% sunt deja angajaţi, ceea ce este o prostie, pentru că nici nu au învăţat carte foarte bine şi nici nu-şi fac bine treaba la job. Nu avem ce face, pentru că sistemul e prost gândit, nu le oferă burse sau împrumuturi şi sunt amăgiţi de cele câteva sute de euro oferite de angajatori", spune profesorul Dumitrache.

Cu toate acestea, angajatorii susţin că universităţile nu oferă, pe lângă pregătirea tehnică, şi o pregătire în ceea ce priveşte limbile străine cerute de piaţa muncii, iar acest lucru îngreunează procesele de recrutare.

"S-a ajuns în situaţia în care firmele de IT se luptă pe aceeaşi masă de oameni, iar dificultăţile intervin la specialiştii care cunosc limbile străine foarte bine, pe lângă partea tehnică. Problema este că universităţile nu reacţionează destul de repede şi nu-şi adaptează programele de studiu în funcţie de limbile străine cerute. În engleză vorbesc toţi angajaţii din IT, pentru că nu prea ai cum să înveţi programare altfel, însă se cer şi alte limbi străine", mai spune Vlad Bog de la Microsoft.

Directorul de HR de la Microsoft mai spune că se găsesc extrem de greu specialişti vorbitori de olandeză sau daneză, iar compania are şi traineri de limbă, vorbitori nativi, care îi ajută să se perfecţioneze. Însă oameni care să vorbească fluent o limbă străină rară se găsesc foarte greu.

"Cu siguranţă, cererea mai mare va veni din partea ţărilor în care se vorbesc limbile germană şi franceză: Germania, Austria, Elveţia, Franţa, dar şi unele state din Africa de Nord. Germania este, spre exemplu, ţara care şi-a revenit cel mai repede din criză, de aceea automat cererea de produse şi servicii IT va creşte. Însă se vor cere şi vorbitori de limbă italiană, spaniolă, olandeză sau daneză", explică Vlad Bog.

Revine pericolul migraţiei de specialişti IT?

Însă nu întotdeauna se cer alte limbi străine în afară de engleză. Acesta este cazul centrului de cercetare-dezvoltare al Ixia în România, care are peste 300 de angajaţi şi care produce soluţii hardware şi software pentru testarea reţelelor folosite de companii precum Cisco sau Alcatel -

Lucent (care urmează să lanseze un produs pe piaţă în următorii 2 ani).

"Acesta este viitorul, sunt platformele mari de social media care trebuie să testeze dacă serverele pot susţine numărul de utilizatori. Noi nu lucrăm pentru piaţa din România, lucrăm mai mult pentru clienţi din regiunea Asia-Pacific (China, India, Coreea de Sud), unde economiile cresc foarte mult şi este nevoie de testare a produselor. Fiind un centru de R&D, limba folosită este engleză, nu avem nevoie de specialişti care să cunoască foarte multe limbi străine", spune Adriana Radu.

De la începutul anilor 2000, tot mai multe companii globale de IT au început să deschidă centre de suport în România, pentru că statisticile arătau că în ţară există specialişti IT foarte buni, însă migraţia în rândul acestora era foarte mare, iar acest lucru a fost foarte bine reflectat în presa internaţională. De atunci, Guvernul a aprobat o serie de măsuri de scutiri de taxe, iar firmele mari au început să vină în România. Cu toate acestea, încă există pericolul migraţiei în rândul specialiştilor IT foarte buni.

"Noi ţinem o evidenţă a salariaţilor cu risc de plecare, mulţi vor să plece pe proiecte mai interesante şi încercăm să le oferim oportunitatea de a dezvolta astfel de proiecte. Însă atunci când motivul plecării este că vor să emigreze, nu mai putem face nimic. Anul trecut ne-au plecat oameni foarte valoroşi în Norvegia, Olanda, Germania sau Canada, sunt oameni de pe poziţii de seniori, care s-au format într-o perioadă lungă de timp", explică Adriana Radu de la Ixia.

AFACERI DE LA ZERO