Scopul şcolii este de a învăţa copiii să aplice ce au învăţat, să facă experimente, să devină „independent learners“, să descopere ce talente au, nu de a memora zeci de pagini, a spus la ZF Live Cătălina Gărdescu, manager relaţii externe Şcoala Internaţională Americană din Bucureşti (AISB).
„Foarte mulţi părinţi vin din sisteme publice spre şcoli private din dorinţa de a reda copiilor entuziasmul faţă de actul educaţional. Copiii se simt depăşiţi, nu le mai place la şcoală, nu înţeleg de ce trebuie să înveţe materia respectivă. Noi vrem ca ei să devină până în clasa a 12-a «independent learners», să înveţe independent, să ştie să înveţe şi să nu aştepte mereu să vină informaţia de la alţii.“
Şcoala Americană are o istorie de 55 de ani în România şi copii din 57 de ţări, fiind afiliată la sistemul de bacalaureat internaţional. În prezent, şcoala are 125 de profesori, din care 10% români, şi 823 de elevi, de la 2 la 16 ani. Taxele şcolare variază între 13.000 şi 20.000 euro pe an. Profesorii străini sunt recrutaţi mai ales din SUA, Canada, Noua Zeelandă şi Australia. „Directorul şcolii merge la târguri internaţionale de joburi şi caută oameni care să iubească copiii, să aibă certificare, să aibă experienţă în şcoli de acest tip, nu neapărat să fie cunoscător la sistemului de bacalaureat internaţional, pentru că ei pot fi trainuiţi în şcoală. Pe noi ne interesează ce au făcut copiii după ce au luat bacul, aşa că ţinem legătura cu ei, le facilităm ore de practică la firme ale părinţilor din şcoală. Am creat o comunitate în jurul şcolii.“
În ceea ce priveşte profesorii români care vin din sistemul de învăţământ public, aceştia au mult de învăţat pentru a se adapta Şcolii Americane, trebuie să renunţe la multe obieceiuri şi să reînveţe. Pe de altă parte, ei sunt plătiţi de circa patru ori mai mult decât la o şcoală de stat.
AISB are o limită de 30% a ponderii elevilor români în fiecare clasă, toate locurile disponibile fiind în prezent ocupate, la toate clasele. „Avem o listă de aşteptare de 20 de copii români, între 2 şi 16 ani. Dar nu mai putem face înscrieri. Trebuie să primim mai mulţi elevi internaţionali pentru a reduce proporţia şi să putem primi din nou români.“
Cătălina Gărdescu precizează că şcoala trebuie să menţină un echilibru între utilizarea tehnologiei şi învăţarea clasică, între carte şi iPad. Una dintre măsurile luate de AISB este să reinventeze orele de atelier, în care copiii pot face experimente şi lucrări manuale, pe diferite domenii. Şcoala a investit circa 6 milioane de euro într-un nou spaţiu pentru preşcolari şi va aloca alte 2 milioane de euro pentru un centru educaţional, unde elevii vor avea laboratoare şi expoziţii pentru lucrările lor, de la clasa a III-a la a XII-a.
În ceea ce priveşte materia, reprezentantul AISB spune că, deşi volumul de materie predat este mai mic decât în sistemul public, ea nu este tratată cu superficialitate. „Copiii au mai mult timp să aprofundeze şi să înţeleagă materia. Cum se aplică ea practic. Nu trebuie să îşi ocupe tot timpul memorând formule de exemplu.“ La examene, elevii pot veni cu o carte cu formule, scopul fiind să ştie să le aplice în probleme, nu neapărat să le ştie pe dinafară.
Cum arată o zi în Şcoala Americană:
Programul elevilor este de la 8.00 la 15.00. Pauzele durează 5 minute, plus două pauze mari, de jumătate de oră, când mănâncă. Exemplu de program la clasa a 5-a: 8.00-11.00 – ore; 11.00-11.30 – pauză; 11.30-13.00 - ore. 13.00-13.30 - pauza de masă; 13.00-15.00 - ore. După ora 15.00 sunt activităţile extraşcolare. Copiii pleacă la ora 17.00.
Profesorii vin la 7-7.30 şi rămân la şcoală până la ora 16.00. Când nu au ore, au întâlniri cu copiii sau cu alţi profesori, pentru că abordarea materiilor este integrată. Când un copil are o problemă, profesorii discută să vadă care e situaţia la alte materii„.
De la 11 ani, din clasa a VI-a, copilul are un orar individual şi ştie la ce profesor se duce la fiecare oră. Fiecare profesor are o sală proprie, unde vin copiii.
Ciclul elementar: clasele 1-5. Gimnaziu: clasele 6-8. Liceu: clasele 9-12.
„Nu există acelaşi profesor de la clasa 1 la clasa 5, ci se schimbă în fiecare an. Un copil nu ar trebui să aibă acelaşi profesor timp de 4-5 ani, ci să înveţe câte ceva de la persoane diferite. Aşa se îmbogăţeşte şi el şi profesorii.“
La AISB nu există manuale, ci resurse adaptate pe nivelul fiecărui elev din clasă. „Nu măsurăm copiii. Profesorul estimează la începutul anului unde poate ajunge fiecare până la final, în funcţie de unde este în prezent. Ceea ce este important este progresul„.
Copiii fac foarte mult sport în şcoală şi sunt scoşi în curte minim o oră pe zi indiferent de vreme. Au ore de artă, sport şi muzică până în clasa a 12-a. „Sunt copii care vin şi fac antrenament la 7 dimineaţa. Noi intrăm în competiţie cu şcoli similare din alte ţări. Am avut în weekend Campionatul de Baschet pe Europa Centrală şi de Est.“
Şcoala are doi consilieri care discută cu copiii ce vor să facă în continuare, după Bac, la ce facultăţi vor să aplice şi de ce. Decizia finală aparţine copiilor, nu profesorilor sau părinţilor, spune Cătălina Gărdescu. AISB are în total 300 de absolvenţi români, majoritatea au plecat la facultăţi străine, în Anglia sau SUA, unii au rămas acolo, alţii revin.
Campusul AISB are o suprafaţă de 10 hectare şi următoarea etapă de extindere vizează liceul.
În anul 2016, Şcoala Internaţională Americană din Bucureşti (AISB) a avut venituri de aproape 17 milioane de euro şi mizează pe rezultate similare şi în acest an.
