Profesii

VIDEO ZF LIVE. Ştefan Pălărie, preşedintele Şcolii de Valori: „Sunt facultăţi la care abandonul şcolar ajunge la 40%. Este îngrijorătoare reducerea la jumătate a numărului de studenţi“

Autor: Roana Rotaru

28.04.2016, 11:00 338

Şcoala de Valori, o organizaţie care desfă­şoară programe educaţionale pentru tineri, a ajuns la un număr de 20.000 de studenţi şi reuşeşte să strângă anual din sponsorizările mul­tinaţionalelor un buget de 3 milioane de euro pentru proiectele organizate. Cel mai mare proiect organizat a fost „Olimpiadele Kaufland“, o competiţie la care s-au înscris în jur de 50.000 de şcoli din România, cel mai mare premiu acordat fiind de 40.000 de euro. 

„Proiectul i-a încurajat pe profesori să îşi creeze un cont pe o platformă de competiţie, să organizeze activităţi de educaţie non formală, adică să nu ţină de şcoală, cum ar fi ecologie, tradiţie, inventică şi inovaţie, iar prin activi­tăţile organizate, care trebuie demonstrate prin poze şi video, ei ajung să acumuleze puncte care sunt transformate în bani. Premiul întâi a fost  o sumă de 40.000 de euro, premiul II, 30.000 de euro, premiul III, 20.000 de euro, care merg către şcoală pentru îmbunătăţirea actului educaţional“, a declarat în cadrul emi­siunii ZF Live Ştefan Pălărie, preşedintele or­ganizaţiei Şcoala de Valori, care a adăugat, spre surprinderea organizatorilor, că cele mai multe premii au fost câştigate în judeţul Vaslui, unde instituţiile de învăţământ încearcă să îşi de­păşească condiţia.

Preşedintele organizaţiei Şcoala de Valori, Ştefan Pălărie, a observat un trend descu­ra­ja­tor pentru mediul de business, şi anume, că ti­ne­rele talente sunt tot mai greu de găsit, în primul rând din cauză că numărul de studenţi s-a înjumătăţit faţă de 2008, aproape jumătate dintre studenţi abandonând facultatea, iar această scădere a  numărului de studenţi nu se reflectă într-o  creştere a calităţii studenţilor.

În mediul privat, numărul de studenţi a scăzut de cinci ori faţă de aceeaşi perioadă, potrivit invitatului ZF

„Sesizăm la anumite facultăţi, la anumite programe, un grad de abandon şcolar de 40%. Se înscriu studenţii la facultate şi aproape jumătate din grupa nu mai termina studiile. Aici nu cred ca e vorba numai despre componenta de scăderea a economiei, ci si de percepţia utilităţii educaţiei si învăţământului. «Mai bine lucrez, mai bine plec din ţară». Este vorba de un mix între slaba orientare în carieră, cum ţi-ai ales facultatea, dar şi odată ajuns acolo dezamăgirile sunt foarte mari“, a explicat Ştefan Pălărie.

„Elita României“, adică talentele intens căutate de către multinaţionale sunt între cei 40.000 de studenţi plecaţi la studii în străinătate, din care doar în jur de 5.000 se mai întorc, potrivit  preşedintelui Şcolii de Valori.

„Din discuţiile purtate cu studenţii «crema-cremei», elita României în mare parte este formată din studenţii cu studii în străinătate. Sigur, nu vorbim de 100%. O mare parte din talentul căutat sunt în aceşti 40.000 de studenţi, din care se întorc în jur de 5.000. Mai nou există programe de burse pentru aceşti studenţi, oferite de companii, burse care îi încurajează să se întoarcă“.

Şcoala de valori împreună cu BCR a lansat recent o platformă educativă online numită „Laboratorul de Cariere“, care conţine seminarii online şi offline, o platformă prin  care speră să ajungă la câteva mii de utilizatori în cinci ani.

Ce  mai spus Ştefan Pălărie la ZF LIVE

* În comunităţile care nu s-au schimbat foarte mult, fiindcă dezvoltare economică  înseamnă schimbare, un anumit set de valori a rămas puternic împământenite, cum ar fi: statutul  profesorului, al educatorului, al directorului de şcoală. Aceste valori sunt mai puternice  decât în alte zone unde economia zburdă. În Bucureşti există mai puţină pasiune, implicare, pentru un singur proiect. Acolo unde există o singură oportunitate oamenii sunt mai doritori să o obţină. Competiţia a fost încărcată de foarte multe momente dificile, a fost o competiţie acerbă. Au fost peste 50.000 de proiecte de şcoli înscrise pe platformă. Am fi putut umple stadionul Arena Naţional cu proiectele înscrise;

* În anul 2016 şi mai ales în 2017 există o continuă bătălie pentru talente. Este din ce în ce mai greu să îţi găseşti colegi talentaţi. Toată lumea vrea să recruteze, să angajeze , dar nu găsesc oameni de calitate.

* Dacă ar fi să comparăm anul 2015 cu anul 2008, numărul studenţilor din România a scăzut aproape  la  jumătate, de la 1 milion de studenţi în 2008, la 500.000. Eu cred că  acest trend este îngrijorător. Discutăm de o baza de studenţi mult mai mică. Putem specula în ce măsură se aflau şi fabricile de diplome.

* Dacă la învăţământul de stat a scăzut de 650.000 la 460.000 sigur când vorbeşti de o scăderea aşa mare te gândeşti la catedre pierdute, profesori care nu mai au de lucru, însă la învăţământul privat au scăzut de la aproximativ 410.000 la 80.000 de studenţi. Vă imaginaţi ce a fost acolo? A scăzut de cinci ori învăţământul în privat.

* Pe tot ciclul avem 500.000 dacă la învăţământul de stata a scăzut aproape 100.000 iţi poţi imagina catedre scăzute , dar la învăţământul privat au scăzut de 5 ori. Cunosc reţele de universităţi private care au ajuns sa îşi închidă facultăţile cu totul pentru ca nu mai pot sa funcţioneze.

* Din discuţiile cu partenerii noştri nu observa o creştere a calităţii studenţilor.

* Am asistat în ultimii ani la o evoluţie negativă a numărului de studenţi din SUA. În 2008 aveam 3.000, acum avem 1.000. Din cauza banilor, dar şi a alternativelor găsite în Europa. Majoritatea studenţilor români plecaţi la studii sunt în Europa. Asta e clar.

* Cred că asistăm la o creşterea a educaţiei non-formale în România. Cred ca ne dăm seama  din ce în ce mai mult ca învăţarea, din punct de vedere al aptitudinilor, valorilor,  nu se mai petrece în şcoală, ci sub alte forme de învăţare non formale. Există tot mai mulţi organizaţii de oameni pasionaţi, chiar făcute de foşti profesori care doresc să creeze alternative. Educaţia formala scade ca puterea în formarea educaţiei profesioniştilor din forţa de munca şi creşte puterea educaţiei non-formala, care este vitală şi complementară cu ce se întâmplă în şcoală.

* Eu aş spune că în România adolescenţii sunt noii studenţi, dacă te uiţi la adolescenţi, ei au deja caracteristicile de autonomie, de activism, de pro activitate care se găseau în rândul studenţilor.

 
 
 
 
AFACERI DE LA ZERO