Încă nu se poate pune problema ca un executiv român, careprimeşte chiar şi un pachet de beneficii de expat, să încasezevenituri anuale de un milion de euro, la fel cum fac cei careconduc afaceri din sediile centrale ale multinaţionalelor europenesau americane, spun specialiştii în resurse umane.
"Executivii de top români ar putea ajunge la asemenea salariicând vor coordona afaceri prezente în 20 de ţări şi vor avea cifrede afaceri de peste un miliard de euro. În opinia mea, singuracompanie care avea potenţial de dezvoltare şi al cărei executiv arfi putut ajunge la această sumă era Rompetrol, dar a fost vândută.Nu avem companii româneşti cu asemenea potenţial, nu avem ocompanie proprie de petrol, de exemplu", este de părere AlinaPopescu, reward manager în cadrul companiei de consultanţă înmanagement Hay Group România, care realizează în fiecare an studiisalariale.
Pe de altă parte, există persoane în România care au câştigatanul trecut peste un milion de euro. Cel mai bine plătit avocat acâştigat anul trecut aproape 3 milioane de euro, adică 250.000 deeuro pe lună, potrivit informaţiilor de la Agenţia Naţională deAdministrare Fiscală, echivalentul pachetului salarial oferit celuimai bine plătit CEO plasat de headhunteri. Şi brokerii careprimeau, pe lângă salariile fixe, comisioane de tranzacţionare şicare intermediau tranzacţii mari ajungeau destul de uşor lavenituri comparabile cu cele ale executivilor străini.
"Salariile executivilor români sunt încă mai mici faţă desalariile câştigate de executivii care ocupă aceleaşi poziţii înalte ţări. Dat fiind şi contextul economic, e destul de evidentfaptul că sunt foarte puţin probabile creşterile salarialesemnificative, indiferent de domeniu sau scară ierarhică. Îndomeniul avocaturii sau în domeniul bancar, spre exemplu,diferenţele de salarizare vor fi ceva mai mici între români şistrăini, dar rămân semnificative", susţine Alina Vuluga, globalmobility coordinator în cadrul companiei Interdean, care oferăservicii de relocare pentru executivi.
În Vest, un CEO ia 700.000 de euro pe an
Nu de aceeaşi părere este însă Adriana Păun, managing directoral firmei de consultanţă în HR Păun HR Consult din Bruxelles şifondator al Top Executive Agency, agenţie care oferă servicii deconsultanţă pentru managerii de top care vor să-şi schimbe jobulsau să-şi găsească un loc de muncă.
"Pachetul salarial al executivilor din România este similar cucel din alte ţări, din punctul de vedere al câştigului net,desigur, dacă luăm în calcul firme comparabile ca mărime şi cifrăde afaceri. În Europa de Vest salariul depinde de valoarea jobuluipe piaţă (care fluctuează uşor de la an la an aşa cum aratăsondajele anuale), dar şi de atributele celui care ocupă postul(vârstă şi/sau ani de experienţă, vechime în companie sau înindustrie). Cu foarte puţine excepţii, în Vest se discută desalariul brut şi nu de cel net", spune Adriana Păun. În 2010,clienţii Adrianei Păun au fost executivii care aveau nevoie deconsiliere în carieră şi care au fost recrutaţi în multinaţionalela nivel de preşedinte de regiune din Marea Britanie sau în firmeeuropene cu business internaţional sau regional la nivel de CEO sauCFO.
"Pentru un preşedinte EMEA într-o multinatională cu sediul înMarea Britanie salariul anual brut oferit a fost de 380.000 de liresterline şi bonus de 40%. Un CEO în Franţa într-o firmă de serviciiprimeşte un salariu anual brut de 250.000 de euro şi un bonus de50%. Diferenţa dintre brut şi net este importantă, spre exemplu, înBelgia, netul poate reprezenta 45% din salariul brut", mai spunePăun.
Executivii locali cu funcţii de CEO sunt de faptbusiness unit manageri
Salariile executivilor români au crescut foarte mult în ultimiiani, ca urmare a unei pieţe în care nu existau prea mulţi candidaţicapabili, ceea ce a făcut ca "preţul" lor să crească. Cu toateacestea, ei rămân doar reprezentanţii în teritoriu ai adevăraţilorCEO.
"O ţară cu reprezentativitate multinaţională pe piaţa localăcare are un CEO la New York nu-i va considera pe executiviiromâni
altceva decât business unit manageri pentru afacerea dinRomânia, intern, ei nu sunt consideraţi CEO", adaugă Popescu.
Un studiu al Hay Group arată că România este pe primul loc dinEuropa în ceea ce priveşte puterea de cumpărare a şefilor, iarsalariile din top management sunt de zece ori mai mari decât celeale salariaţilor cu funcţii administrative. Cum e în altestate?
"În ţările din Vest, profilul executivilor care conduc marilecorporaţii s-a dezvoltat în timp şi în economii stabile. În oricecaz, şi în Vest salariile top managementului sunt foarte ridicatefaţă de joburile exclusiv de execuţie, anume un CEO poate fi plătitşi în vest de 10-15 ori mai mult decât un job de secretariatîntr-un punct de lucru", a mai spus Păun. Ea a mai precizat căaceastă diferenţă s-ar putea aplica în cazul în care respectivulCEO să aibă, de exemlu, 59 de ani şi responsabilitate pentru 30.000de angajaţi, conducând o firmă care realizează 15 miliarde de eurocifra de afaceri, iar angajatul care se ocupă de secretariat sauface o activitate de întreţinere tehnică a unor maşini are numai 26de ani. În general, în majoritatea ţărilor din Europa, cu excepţiacelor nordice, la privat nu se discută despre raportul dintre celmai mic şi cel mai mare salariu, pentru că salariile mari suntpuţine la număr.
Athena Tavoulari, managing director al firmei de executivesearch Stanton Chase International, este de părere că, dacăraportăm niveluri salariale ale executivilor locali, românii de pepoziţii de CEO câştigă mai puţin decât germanii sau francezii, însăexpaţii care conduc companiile din România câştigă mai mult decâtexecutivii locali din alte ţări.
"Dacă în România un executiv de top dintr-o companie marecâştigă între 100.000 şi 150.000 de euro pe an, pachetul unuiexecutiv de top german începe de la 150.000- 200.000 de euro pe an.Costul vieţii reprezintă principalul motiv pentru care existădiferenţe salariale între executivi", a spus Tavoulari.
Doar acţionarii ar putea încasa în prezent un milion de euro
În opinia lui Markus Imgrund, senior project manager în cadrulfirmei de consultanţă în management Horvath&Partners,executivii români ar putea ajunge la venituri anuale de un milionde euro în următorii ani, în care să fie incluse şi bonusurile.
"Adesea în pachetele oferite celor cu funcţii de CEO partea fixăe destul de mică, iar veniturile variabile sunt foarte mari. Dacăluăm în considerare acest lucru, este aproape sigur că românii vorputea încasa aceste sume", a spus Imgrund. Pachetele oferiteexecutivilor de top sunt influenţate de felul în care performeazăcompania pe termen scurt, ceea ce ar putea afecta sustenabilitateacompaniei pe termen lung.
"Pot să-mi închipui că deja există câteva cazuri în careexecutivii câştigă un million de euro pe an pentru acei oameni caresunt deja şi acţionari în companie şi de asemenea opţiunea de aobţine aceşti bani", mai spune Imgrund.
Salariile şefilor nu au scăzut în criză
Partea fixă din pachetele de beneficii oferite executivilor nu ascăzut, însă majoritatea managerilor de top au primit bonusuri maireduse. O mare parte din companiile care au operat reduceri depersonal au determinat fie dispariţia unui nivel managerial, fieasumarea mai multor responsabilităţi de către unii manageri, carelucrau pe două joburi pentru acelaşi salariu.
"Acolo unde a fost posibil, unii expaţi au fost rechemaţi înţara de origine şi înlocuiţi cu angajaţi locali mai puţincostisitori. Altă măsură a fost limitarea călătoriilorinternaţionale sau efectuarea acestora cu bilete economice", a maispus Păun.
Deşi au redus din beneficii, aceasta nu este o tendinţăprincipală în ceea ce priveşte politica de remunerare acompaniilor, iar expaţii beneficiază în continuare de un bugetpentru relocare, care creşte direct proporţional cu poziţia încompanie.
"Una dintre schimbările majore pe care le vedem în abordareacompaniilor asupra relocărilor internaţionale este tendinţa dereevaluare a furnizorilor la nivel global. Ne referim aici înprincipal la furnizorii folosiţi pentru transportul de efectepersonale, consultanţă în imigrări şi taxare internaţională. Ca sărămâi un furnizor de încredere în această perioadă, cu siguranţătrebuie să fii mult mai cost-effective decât acum doi ani", adaugăVuluga. Anul trecut, Interdean România a relocat aproximativ 450 defamilii, iar în primele opt luni ale acestui an a reclocat aproape300 de familii.
"Motivul relocării este acelaşi: unde nu există forţă de muncălocală specializată, multinaţionalele îşi trimit oamenii formaţi îninteriorul companiei pentru a favoriza o creştere sănătoasă abusinessului local", a mai spus Vuluga.
Cele mai mari cheltuieli ale companiei în cazul în care doreştesă relocheze un manager sunt cele legate de locuinţă (cuprinseîntre 2.000 şi pot ajunge până la 6.000- 7.000 de euro pe lună), deşcolarizare a copiilor (pentru care taxele ar putea ajunge la20.000 de euro pe an) şi obligaţiile fiscale aferente pachetului debeneficii pentru expaţi. Companiile au încercat să reducă pe câtposibil aceste cheltuieli prin reducerea bugetelor alocate casei,oferindeu-le variante expaţilor. "Există spre exemplu companiicare, în loc să ofere din start un buget pentru locuinţă de 4.000de euro pe lună, le oferă acum angajaţilor un buget de 3.500 deeuro/lună, cu posibilitatea ca, în cazul în care este selectată olocuinţă mai ieftină, angajatul să primească timp de un an, unbonus salarial egal cu suma economisită", mai spune Vuluga.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
