ZF Live. Florin Drăgan, rector, Universitatea Politehnică din Timişoara: E o nevoie colosală de absolvenţi de inginerie în piaţa muncii, iar regimul de muncă remote are avantajul că le permite multora să lucreze de oriunde din ţară

♦ Peste 50% dintre companiile din piaţă lucrează cu oameni din partea cealaltă a ţării, fără a avea un birou fizic în toate oraşele ♦ „Aspectul negativ din acest context este faptul că un om cu care lucrezi doar online de la început va pleca foarte uşor, pentru că nu e legat de organizaţie, ci de venit“ ♦ Varianta mixtă de lucru, cu 2-3 zile pe săptămână de mers la birou, este cea câştigătoare, întrucât asigură şi cultură organizaţională, şi o libertate a angajatului.

În piaţa de inginerie şi în special în piaţa de software, susţine Florin Drăgan, rector al Universităţii Politehnică din Timişoara, nevoia de absolvenţi se simte puternic în piaţa muncii. Companiile caută oameni bine pregătiţi, iar regimul de muncă remote are avantajul că le permite anagajaţilor să lucreze de oriunde din ţară.

„Misiunea noastră nu se încheie după finalizarea ciclului de licenţă. Vorbim de o învăţare continuă, mai ales că dinamica pieţei muncii este crescută foarte mult în ultimii ani. Astfel, noi trebuie să ne uităm ce pregătim – master, studii postuniversitare, cursuri de scurtă durată. Ţinem un contact foarte apropiat cu companiile pentru a vedea ce nevoi au, pentru că acesta este rolul universităţii noastre. La ora actuală, am discutat cu companii care vor să se extindă, vor absolvenţi, vor să diversifice cât mai mult atractivitatea. Acest lucru demonstrează ce se întâmplă în piaţa muncii. E o nevoie colosală de absolvenţi de inginerie în piaţa muncii. Fiind o nevoie foarte mare pe zona de inginerie şi în special în piaţa de software, multe companii iau angajaţi de oriunde din ţară, iar avantajul este că ei pot lucra remote“, a spus Florin Drăgan, rector al Universităţii Politehnice din Timişoara, la emisiunea online de business ZF Live.

ÃŽn piaÅ£a muncii au apărut schimbări ma­jore ca urmare a pandemiei deCovid-19 ÅŸi a restricÅ£iilor ce i-au Å£inut o bună perioadă pe mulÅ£i dintre angajaÅ£ii companiilor româneÅŸti departe de birouri. 

În IT, dar şi în zona de proiectare, mai spune rectorul Politehnicii din Timişoara, oamenii revin foarte greu la prezenţa fizică în birouri. Unele companii, într-o primă fază, au încercat o anumită forţare a anga­jaţilor de a reveni la birou, iar acum încearcă să îi atragă prin anumite evenimente.

În momentul de faţă, afirmă el, angajaţii români din domeniul ingineriei lucrează într-o măsură mult mai mare decât înainte de pandemie pentru companii din străinătate.

Totodată, sunt şi oameni care merg să lucreze în străinătate remote pentru firme din România, iar telemunca a devenit, în ulti­mii doi ani, o normalitate. „Sunt lucruri care se întâmplau şi înainte în străinătate, dar nu în aceeaşi măsură ca în prezent. În UK, spre exemplu, companiile aveau astfel de practici privind lucrul remote. În România, însă, nu, pentru că se mergea pe prin­cipiul că un astfel de model de lucru afec­t­ează produc­tivitatea“, a detaliat Florin Drăgan.

În prezent, în urma implementării acestui mod de lucru s-a constatat că productivitatea în IT a crescut, întrucât cei pasionaţi lucrează mai mult, evită traficul şi se dedică mai mult jobului.

Există însă şi aproximativ 20% dintre angajaţi în cazul cărora productivitatea scade, deoarece aceştia sunt mai preocupaţi de alte activităţi casnice.

În ceea ce-i priveşte pe angajaţii tineri care nu au experienţă, lucrul de acasă poate fi dăunător, însă, după cum spune rectorul Universităţii Politehnică din Timişoara, o parte dintre cei aflaţi la început de carieră preferă să meargă fizic la joburi, în special pentru că au parte de un mediu mai bun de lucru decât cel de acasă.

„Pentru tineri, se lărgeşte piaţa muncii. Pot lucra oriunde din România. Peste 50% dintre companiile din piaţă lucrează cu oameni din partea cealaltă a ţării fără a avea un office acolo. Aspectul negativ din acest context este faptul că un om cu care lucrezi doar online de la început va pleca foarte uşor, pentru că nu e legat de organizaţie, ci de venit“, a mai adăugat el.

Varianta mixtă de lucru, crede acesta, cu 2-3 zile pe săptămână de mers la birou este cea câştigătoare, întrucât asigură şi cultură organizaţională, şi o libertate a angajatului.

Situaţia online vs. offline sau hibrid se transpune şi în sistemul de învăţământ universitar.

În învăţământul superior, susţine rectorul, există norme ce permit ca o parte dintre activităţi să se desfăşoare online. Laboratoarele însă trebuie susţinute fizic.

„Pe zona de licenţă, în principal, se merge pe ore fizice. Cursurile se pot ţine online. De multe ori, sunt mai mulţi studenţi la cursurile online decât la cele fizice. Există nişte limitări, pot fi ţinute online circa jumătate dintre cursuri, în funcţie de specializări şi mai ales la programele de master“, a explicat el.

Unii dintre studenţii de la ciclul de licenţă ai Universităţii Politehnică din Timişoara care au fost nevoiţi să urmeze unu sau doi ani în regim online din cauza pan­demiei au renunţat la a urma şi programe de master, intrând direct în piaţa muncii. Acest lucru s-a simţit în volumul de cand­i­daţi la masterat de anul acesta, spune el.

În schimb, pe zona de licenţă, crede Florin Drăgan, nivelul a crescut pentru că ingineria şi software-ul dau locuri de muncă bine plătite. „La ora actuală, cred că 1.000 de ingineri îşi pot găsi loc de muncă în Timişoara.“

În viitor, Universitatea Politehnică din Timişoara ia în considerare dezvoltarea altor linii de învăţământ, cum ar fi un mas­ter de gaming gândit conform necesităţilor studenţilor, ce va fi lansat vara viitoare.