♦ „Avem un buget pentru 2023 construit optimist, din punctul meu de vedere, cu o creştere economică de 2,8%.”
Piaţa muncii din 2022 va fi marcată de disponibilizări în anumite sectoare, care reprezintă cel mai mare risc din acest an, a spus Andreea Nica, vicepreşedintă a CFA România, la ZF Live. Pe de altă parte, deficitul de forţă de muncă din alte sectoare va absorbi disponibilizările, astfel încât, spune analista financiară, lucrurile se vor echilibra şi şomajul nu va creşte per ansamblu.
„Cel mai important risc din 2023 este al disponibilizărilor. În 2022 am avut o inflaţie a salariilor destul de importantă, diferită de la sector economic la sector economic sau de la regiune la regiune. Au fost acordate creşteri salariale şi o mare parte din povara inflaţiei a fost suportată prin aceste creşteri salariale. O mare problemă în 2023 va fi coexistarea unui deficit de forţă de muncă cu disponibilizări în sectoarele care au de suferit în urma încetinirii creşterii economice”, a spus ea la ZF Live, emisiune de business susţinută de Orange Business Services.
O criză economică, potrivit definiţiei de manual, înseamnă scăderea consumului, a cererii, concomitent cu creşterea ratei şomajului. În acest context, analiştii nu văd criză în 2023, ci doar încetinire a creşterii economice.
„Ne aşteptăm să coexiste atât un deficit al forţei de muncă în anumite sectoare economice împreună cu un şomaj. Mă aştept să avem o situaţie în care unele sectoare economice să caute forţă de muncă, în timp ce altele să aibă disponibilizări. Nu ne aşteptăm neapărat la o creştere a şomajului per ansamblu, pentru că există un deficit structural de forţă de muncă în România”, a mai spus Andreea Nica.
În aceeaşi vreme însă, previziunea guvernului de creştere economică reală de 2,8%, pe care este construit şi bugetul ţării, este optimistă, este de părere ea: „2023 va fi un an de provocări, pentru ca va continua acest val de inflaţie. Avem un buget pentru 2023 construit optimist, din punctul meu de vedere, cu o creştere economică de 2,8%. Ştim că aşteptările Comisiei Europene în ceea ce priveşte economia României sunt mult sub acest nivel. Sperăm să trecem peste primul trimestru, care va fi de iarnă, în care preţul energiei va afecta creşterea economică şi, din trimestrul II-III să vedem o încetinire a inflaţiei şi, bineînţeles, un impact al fondurilor PNRR care ar putea contribui la creşterea economică.”
Analiştii CFA vedeau, la ultimul sondaj al asociaţiei, o creştere economică de doar 1,3% în România în 2023, faţă de 2,8%, cât vede guvernul. De asemenea, inflaţia prognozată de CFA peste un an este de aproape 11%, în vreme ce guvernul vede o inflaţie de 8% la final de 2023.
„În momentul în care aveam această inflaţie de 17% acum 20 de ani, aveam o rată de dobândă de politică monetară peste inflaţie, deci aveam dobânzi real pozitive. În acest moment avem dobânzi real negative, dacă ne uităm la cifrele la decembrie vorbim de o dobândă real negativă de 10%. În acest moment vedem o mişcare concentrată de băncilor centrale în sensul creşterii ratelor de dobândă de politică monetară. Orice creştere de rată de dobândă duce la o încetinire a creşterii economice”, a mai spus la ZF Live Andreea Nica.
Ce a mai spus Andreea Nica
♦ Băncile centrale au pus pe primul loc încetinirea inflaţiei, chiar şi cu riscul unei încetiniri a creşterii economice. În ceea ce priveşte zona euro, afectată de preţul energiei, ne aşteptăm la o creştere economică aproape de zero sau chiar o recesiune pentru ultimul trimestru din 2022 şi primul trimestru din 2023.
♦ În continuare probabil cel mai bine vor performa serviciile, în contextul în care am început din 2022 să primim sume sub forma asistenţei financiare şi a componentei de împrumut din PNRR şi grosul va începe să curgă înspre România din 2023. Mă aştept şi de la administraţia publică să aibă o componentă importantă la formarea PIB. În zona de servicii, în 2022, am văzut că mari companii din IT au anunţat reorganizare sau disponibilizări, însă piaţa a avut capacitatea să absoarbă aceste disponibilizări şi vom vedea în 2023 ce se va întâmpla cu sectorul tech.
♦ Aş vedea în construcţii un risc, pentru că au fost multe proiecte începute în anii anterior şi în acest sector costul finanţării este extrem de important. Sectorul este extrem de ciclic şi sensibil la costul finanţării şi aici s-ar putea să avem o stagnare sau poate chiar un declin.
♦ Aşteptările noastre sunt de un curs leu/euro de peste 5 lei, fundamentat pe un deficit comercial important. Nu s-au concretizat aşteptările de depreciere. Cursul a rezistat foarte bine. În zona de curs România a rămas o excepţie la nivel regional, pentru că am avut o stabilitate a cursului.
