Ministerul Transporturilor a făcut ieri un prim pas în ceea ce priveşte finanţarea contractelor de construcţie a autostrăzilor din vestul ţării, de pe Coridorul IV paneuropean, în condiţiile în care Comisia Europeană a aprobat fonduri de 724 mil. euro din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene pentru realizarea tronsoanelor Nădlac-Arad şi Orăştie-Sibiu.
Valoarea celor două proiecte, cu o lungime totală de 120,8 kilometri, se ridică la circa 851 de milioane de euro, sumă la care statul va contribui cu circa 15% adică circa 127 milioane de euro.
"Aceste decizii ale Comisiei Europene constituie o veste extraordinară pentru România, pentru că ne permit să începem decontarea din bani europeni nerambursabili a lucrărilor pentru construcţia autostrăzilor de pe Coridorul IV. (...) Aprobarea finanţării europene pentru aceste două proiecte va duce şi la creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene la Ministerul Transporturilor până la sfârşitul anului, urmând ca în 2012 şi 2013 să cheltuim integral cele 2 miliarde de euro alocate pentru proiectele de infrastructură rutieră", a declarat Anca Boagiu, ministrul transporturilor.
Programul Operaţional Sectorial Transport, prin care România are disponibile 4,5 mld. euro din bani europeni, are în prezent o rată de absorbţie de 2,8%, cea mai scăzută între toate cele şapte programe prin care fondurile UE sunt injectate în economia locală. Din 2007 şi până la jumătatea acestei luni în bani plăţile pentru proiectele de transport se cifrează la 129 mil. euro, în timp ce valoarea contractelor semnate se ridică la 2,2 mld. euro, potrivit datelor Autorităţii pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS), instituţie responsabilă de absorbţia fondurilor UE.
"Aprobarea acestor contracte de către Comisie se va reflecta în perioada imediat următoare în gradul de contractare de la POS Transport însă este o veste bună pentru că această aprobare reprezintă practic garanţia că acei bani vor fi plătiţi pe măsură ce lucrările înaintează efectiv în teren", a explicat pentru ZF Cătălin Vătafu, şeful ACIS.
Primul efect al acestei aprobări ar urma astfel să fie majorarea valorii contractelor de infrastructură semnate la 2,9-3 miliarde de euro. Această sumă corespunde cu un grad de contractare de circa 66%. În total prin Programul Operaţional de Transport autorităţile au semnat din 2007 până acum 48 de contracte, potrivit ultimelor date publice disponibile.
În acest sens Cătălin Vătafu spune că o evoluţie la nivelul plăţilor va deveni vizibilă pe măsură ce constructorii vor începe să trimită facturi către Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR), instituţie care la rândul ei va înainta cereri de rambursare către Comisia Europeană.
"Suntem încă la ce înseamnă momentul contractării. Constructorii sunt cei care fac cererile de decontare, plăţile se vor face pe măsură ce lucrările înaintează", a explicat Cătălin Vătafu.
În esenţă acest lucru înseamnă că acum mingea este în terenul constructorilor care trebuie să implementeze în teren proiectele de infrastructură care au primit undă verde de la Bruxelles.
Totuşi, primele plăţi urmează să fie făcute cel mai devreme în luna octombie având în vedere că România nu mai trimite de două luni facturi spre decontare la UE după ce au apărut suspiciuni de fraudă pentru contracte din Programul Operaţional Regional. Acest fapt a determinat Guvernul să suspende transmiterea de cereri de rambursare către Comisia Europeană pentru toate cele şapte programe de fonduri UE până când contractele cu semne de întrebare vor fi reverificate. Acest audit trebuie finalizat până la sfârşitul lunii octombrie, moment în care ar urma să intre bani europeni.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
