Ciclul dintre anii 2005 si 2008, cand Romania parea taramul fagaduintei pentru oricine avea acces la lichiditati si curaj sa investeasca in imobiliare, a provocat pierderi semnificative pentru unele companii, oameni de afaceri, dar si oameni de rand, dar a insemnat si dezvoltarea unor proiecte a caror realizare probabil nu ar fi avut loc in alte conditii.
Pana la nivelul anului 2005 piata de birouri din Capitala se rezuma la vilele si apartamentele din centrul orasului si o serie restransa de constructii noi, precum Opera Center sau Europe House.
In lipsa dezvoltarii pietei imobiliare bancile, firmele de consultanta, de IT si chiar din productie nu ar fi avut unde sa se extinda, sa-si mareasca numarul de angajati, ale caror salarii au crescut de asemenea intr-un ritm galopant in aceasta perioada.
Astfel au fost finalizate in ultimii trei ani proiecte de zeci de mii de metri patrati de birouri in Bucuresti, precum Sema Parc, S-Park, America House, Charles de Gaulle Plaza, Victoria Park sau Millennium Business Center, cladiri de birouri care pot fi comparate cu cele din zonele de afaceri ale capitalelor din regiune.
Este adevarat ca realizarea acestor proiecte, si nu numai, intr-o perioada relativ scurta de timp, a insemnat presiune pe calitatea constructiei, dar si o crestere neintrerupta a costurilor cu terenurile si materialele de constructii.
Dar, in conditiile in care piata era galopanta, economia „duduia", iar companiile erau dispuse sa plateasca 20-22 sau chiar 25 de euro/metrul patrat in cladirile de birouri din zone centrale, dezvoltatorii au facut profituri semnificative.
Chiar mai inspirati au fost cei care au reusit sa faca si exit in perioada in care fondurile de investitii erau dispuse sa plateasca preturi care le asigura un return anual de doar 6-6,5% in euro pe an.
O parte dintre acesti investitori si-au inmultit banii proprii chiar si de 10 ori in decurs de cativa ani, cat dureaza realizarea unui proiect, tinand cont ca bancile finantau chiar si 80-90% din costurile de constructie la preturi relativ mici. Dar in Bucuresti exista acum un stoc de circa un milion de metri patrati de birouri noi.
In ceea ce priveste centrele comerciale, pana in 2005 optiunile erau doar pentru bucuresteni - Unirea, Bucuresti Mall si recent deschisul mall - Plaza Romania.
In provincie centre comerciale relativ moderne erau doar in Oradea - Lotus Market - sau la Iasi, unde Iulian Dascalu inaugurase din 2000 prima unitate Iulius Mall.
Intre timp, din goana de-a dreptul nebuna a dezvoltatorilor pentru cele mai bune pozitii de centre comerciale au rezultat circa 30 de proiecte noi atat in Bucuresti, cat si in restul tarii.
Retailerii din proiectele locale incep sa fie aceiasi cu cei din mallurile din vestul Europei, desi calitatea multora dintre ele lasa inca de dorit.
Cu toate acestea, retailul modern, fie ca vorbim de retele de supermarketuri si hipermarketuri sau de malluri, a ajuns in cele mai multe orase mari din tara. Ca efect advers, afacerile micilor comercianti locali fie au fost adaptate la noul context, fie au fost inchise. De pe urma investitiilor insa beneficiaza atat bugetul local, cat si locuitorii prin posturile create si chiar prin crearea unei destinatii pentru petrecerea timpului liber.
Criza internationala a surprins piata rezidentiala intr-un moment in care tocmai se pregatea sa explodeze: anul trecut au fost eliberate autorizatii pentru constructia a peste 100.000 de locuinte la nivelul intregii tari, iar fiecare parcela de teren era vazuta drept un nou proiect imobiliar.
Printre cele mai importante proiecte in care au fost totusi finalizate locuinte noi in acesti ani se numara ansamblurile Central Park, Quadra Place, Emerald Residence, Baneasa Rezidential, Residenz - Cartierul German din Chitila, Rose Garden in Colentina, Edenia in Titan sau Primavara Ghencea.
Nevoia construirii unor locuinte noi este evidenta, tinand cont de faptul ca dupa revolutie in mediul urban nu a mai fost construit aproape nimic. Dar in conditiile in care preturile atinsesera valori la care achizitia unei locuinte era aproape imposibila pentru o familie cu venituri medii, corectia era inevitabila.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
