Proprietăţi

Investitorii au mai găsit 400 mil. euro pentru malluri, chiar dacă a fost an de criză. Cum comentaţi ?

Investitorii au mai găsit 400 mil. euro pentru malluri, chiar dacă a fost an de criză. Cum comentaţi ?

Autor: Cristi Moga

11.10.2010, 23:59 85

Investitorii imobiliari au finalizat sau vor finaliza până lasfârşitul anului malluri de peste 400 de milioane de euro, cel maiscăzut volum de investiţii din ultimii patru ani pe această piaţă,dar semnificativ mai mare comparativ cu banii care merg înrealizarea de fabrici, arată o analiză ZF. În fiecare din ultimiitrei ani au fost realizate investiţii cuprinse între 650 şi 980 demilioane de euro în centre comerciale, dar după investiţii cumulatede aproape trei miliarde de euro piaţa începe să scadă treptat.

Sun Plaza şi Cocor în Bucureşti, Atrium Center la Arad, primulparc comercial din Severin şi primul mall din Baia Mare, GoldPlaza, a cărui inaugurare este programată pentru 4 noiembriereprezintă noutăţile anului pe piaţa centrelor comerciale.

De partea cealaltă, fabrica Procter & Gamble din Urlaţi acostat 100 de milioane de dolari, mai puţin decât mallul din BaiaMare, în timp ce Renault a investit până acum în centrul de testarede la Titu mai puţin decât au alocat austriecii de la Sparkassenpentru mallul Sun Plaza din Bucureşti.

Deşi semnificativ mai mici, cu 40% comparativ cu 2009,investiţiile şi-au păstrat aceeaşi direcţie - în consum -, în timpce în producţie doar eolienele de la Fântânele pot rivaliza cubanii alocaţi mallurilor.

"Eu cred că vom vedea tot mai puţini bani către consum - nu vormai fi investiţii noi în malluri deoarece multe merg astăzi prost-, în timp ce numărul investiţiilor în producţie va creşte deoareceRomânia încă este o ţară cu costuri mici, iar economia mondială seîndreaptă spre o direcţie în care pieţele de acest gen suntapreciate", explică Andrei Diaconescu, managing partner al casei deinvestiţii Capital Partners.

Şi unele şi altele înseamnă însă noi locuri de muncă: într-unmall precum Sun Plaza lucrează cel puţin 2.000 de angajaţi, luândîn calcul faptul că doar Cora are în jur de 800, în timp ce într-unmall mai mic, din afara Bucureştiului, pot lucra în jur de 1.000 deoameni.

Pede altă parte, noile tehnologii fac ca în fabrica Procter &Gamble proaspăt inaugurată la Urlaţi să fie nevoie de doar 250 deangajaţi, dintre care 100 lucrează în birouri, în timp ce pentrufuncţionarea turbinelor de peste 600 de milioane de euro montatepână acum de către CEZ la Fântânele este nevoie de doar câteva zecide angajaţi - unii în centrul de date unde este supervizatăactivitatea proiectului, alţii pe partea de securitate.

Consultanţii spun însă că epoca investiţiilor în malluri seapropie de sfârşit, în condiţiile în care majoritatea acestorproiecte au în prezent rezultate financiare slabe.

În acest an au fost sau vor fi livrate cinci centre comerciale înurma unor investiţii de 400 de milioane de euro. Alte centrecomerciale, între trei şi zece unităţi, ar urma să fie finalizateşi anul viitor, dar consultanţii apreciază că pe termen mediu nu seva mai ajunge la situaţia din 2008, când

într-un singur an au fost finalizate 16 centre comerciale, înurma unor investiţii de aproape un miliard de euro.

Retailerii care continuă să se extindă, precum Cora şi Auchan,New Yorker, Decathlon sau proaspăt-intraţii pe piaţă suedezii de laH&M, vor "vâna" tot spaţiile noi din centre comerciale, încondiţiile în care comerţul stradal rămâne subdezvoltat atât înBucureşti, cât şi în marile oraşe din ţară.

Andrei Diaconescu, managing partner în cadrul casei deinvestiţii Capital Partners, este sceptic cu privire la continuareadezvoltării acestei pieţe şi vede o reorientare a investiţiilorcătre producţie.

"Toate mallurile merg astăzi foarte prost şi nu vor mai fifinanţări pentru acest gen de investiţii", spune consultantul.

Pe de altă parte, pentru o serie de proiecte începute de câţivaani, dezvoltatorii continuă să semneze contracte cu retaileriipentru a ajunge la un grad de preînchiriere la care băncile să fiedispuse să acorde credite pentru construcţie.

Pede altă parte, pentru proiecte precum Palas din Iaşi sau GalleriaArad au fost semnate de mai mulţi ani finanţări cu UniCreditŢiriac, respectiv BERD, construcţia fiind întârziată din altemotive legate de piaţa imobiliară şi a construcţiilor. Cele mairecente termene de finalizare pentru aceste proiecte sunt toamnaanului viitor, când ar putea fi livrată şi prima etapă aproiectului Colosseum din Chitila, după ce recent a fost agreată ofinanţare cu Bank of Cyprus.

Dezvoltarea pieţei centrelor comerciale s-a realizat aproape"peste noapte". Dacă în urmă cu cinci ani centrele comerciale dinRomânia puteau fi numărate pe degetele de la mână, în prezent 90%din oraşele cu peste 100.000 de locuitori au cel puţin un centrucomercial de 10.000 de metri pătraţi închiriabili.

"Factura" acestei dezvoltări depăşeşte 3 miliarde de euro, iardezvoltatorii încă stau cu ochii pe oraşe precum Craiova sauGalaţi, ultimele "redute" în care comerţul modern se rezumă doar lasupermarketuri şi hipermarketuri.

Suprafaţa închiriabilă a centrelor comerciale din România seapropie de 1,4 milioane de metri pătraţi, potrivit unui raport alfirmei de consultanţă imobiliară Colliers International, după ce înultimii ani au fost construite spaţii cu o suprafaţă de circa250.000 de metri pătraţi pe an, echivalentul unei Case aPoporului.

Cei care au grăbit însă dezvoltarea şi au mers să construiascăal doilea sau al treilea centru comercial într-un oraş mediu, fărăo putere de cumpărare prea ridicată, precum Suceava, Brăila sauBuzău, arată faptul că investiţiile în acest gen de proiecte se potdovedi extrem de riscantă într-o piaţă în care comportamentul deconsum poate trece de la o extremă la alta în decurs de câtevaluni.

AFACERI DE LA ZERO