În ultimii patru ani au fost renovate sau construite de la zero şase stadioane în România, şi anume Ceahlăul Piatra-Neamţ (2007), CFR Cluj (2008), Poli Timişoara (2008), Arena Naţională, Cluj Arena şi Petrolul Ploieşti în acest an, în urma unor investiţii cumulate de circa 300 de milioane de euro.
Cât de aproape ne-au adus aceste investiţii de organizarea unui campionat european, în condiţiile în care, cel puţin la nivel declarativ, România şi Bulgaria şi-au anunţat candidatura comună pentru organizarea turneului final din anul 2020?
Privind la ce stadioane au construit polonezii şi ucrainenii în ultimii ani pentru a organiza Campionatul European din 2012, îţi poţi da seama că un asemenea scenariu este încă departe.
Toate cele opt stadioane pe care vor fi disputate meciurile turneului de anul viitor au fost construite sau renovate din temelii în perioada 2009-2011 şi au cel puţin 35.000 de locuri fiecare, "criteriu" pe care, la nivel local, îl îndeplineşte în prezent doar Arena Naţională din Bucureşti.
Cluj Arena şi stadionul din Timişoara se apropie de această capacitate, dar arenele din Piatra-Neamţ, Ploieşti şi cel de-al doilea stadion al Clujului - Dr. Constantin Rădulescu - pot fi considerate mici pentru o competiţie de asemenea anvergură.
În plus, deşi a fost renovat recent şi a găzduit meciuri în cupele europene, stadionul din Timişoara nu are arhitectura unei arene moderne, având doar 5% din locuri acoperite şi tribunele depărtate de terenul de joc.
Ce variante ar mai putea fi?
Cel mai mare stadion din afara Bucureştiului este cel de la Craiova (40.000 de locuri), dar odată cu declinul echipei de fotbal Universitatea, ajunsă la un pas de desfiinţare, şi arena din Bănie a intrat într-un stadiu avansat de degradare.
Primarul Craiovei, Antonie Solomon, a declarat săptămâna trecută că intenţionează să demoleze actualul stadion şi să construiască unul nou, potrivit Pro Sport. Lucrările ar dura însă cel puţin trei ani, iar până în prezent nu există un proiect viabil sau finanţare pentru o asemenea investiţie.
Construirea unui al doilea stadion de mari dimensiuni în Bucureşti este improbabilă, iar pentru organizarea unei astfel de competiţii sunt alese stadioane din opt oraşe diferite. Luând în calcul stadioanele pe care sunt disputate meciurile din Liga 1, organizarea unui campionat european fără sprijinul unei ţări vecine este imposibilă. Cum Ucraina va fi implicată în turneul de anul viitor, cel puţin pentru trei-patru ediţii vecinii de la nord vor fi ocoliţi de competiţiile fotbalistice la nivel de echipă naţională. În aceste condiţii, variantele pentru o asemenea colaborare rămân Ungaria, Serbia şi Bulgaria, trei ţări cu care la nivel de relaţii externe nu am avut cea mai bună cooperare în ultimii zece ani.
Pentru turneul din 2016, care va fi găzduit de către Franţa, au mai depus oferte Italia şi Turcia. Pentru europeanul din anul 2020, printre ţările care şi-au anunţat posibila candidatură se numără trei "consorţii": România şi Bulgaria, Cehia şi Slovacia şi Irlanda-Ţara Galilor.
Ofertele finale şi câştigătorii vor fi aleşi în 2014, iar până atunci se mai pot schimba multe, atât în bine, cât şi în rău.
Aeroporturi, drumuri şi încă 6 stadioane
Pentru a organiza o asemenea competiţie este însă nevoie de cel puţin încă două stadioane la nord de Dunăre şi patru mai la sud, în condiţiile în care nici bulgarii nu au construit în ultimii 20 de ani arene moderne.
Pe lângă acestea ar fi nevoie de o autostradă care să lege Bucureştiul de Cluj, de Timişoara şi de graniţa cu Ungaria, investiţii şi în alte aeroporturi decât Henri Coandă (Otopeni) şi o organizare ireproşabilă a finalei Europa League de anul viitor de la Bucureşti.
Putem face faţă unei asemenea competiţii? La anul sunt alegeri, iar priorităţile se pot schimba în funcţie de componenţa viitorului guvern. Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii actualului guvern nu au precizat dacă au sau nu ca obiectiv realizarea unui proiect pentru a susţine candidatura României şi Bulgariei la Euro 2020. O asemenea competiţie organizată fără probleme ar putea înlătura definitiv sau adânci şi mai mult "percepţiile" care ne-au lăsat în afara Schengen pentru încă un an.
Ce avem noi...
Ceahlăul Piatra-Neamţ
Capacitate: 18.000 de locuri
Renovat: 2007
CFR Cluj
Capacitate: 23.500 de locuri
Renovat: 2008
Poli Timişoara
Capacitate: 32.000 de locuri
Renovat: 2008
Arena Naţională
Capacitate: 55.000 de locuri
Finalizat: 2011
Cluj Arena
Capacitate: 30.000 de locuri
Finalizat: 2011
Petrolul Ploieşti
Capacitate: 14.350 de locuri
Finalizat: 2011
...şi ce au ei
Polonia
Stadionul Naţional din Varşovia
Capacitate: 58.000 de locuri
Finalizare: noiembrie 2011
PGE Arena Gdansk
Capacitate: 44.000 de locuri
Finalizat: 2011
Stadionul municipal din Wroclaw
Capacitate: 43.000 de locuri
Finalizat: 2011
Stadionul municipal din Poznan
Capacitate: 44.000 de locuri
Finalizat: 2011
Ucraina
Donbass Arena Donetsk
Capacitate: 50.000 de locuri
Finalizat: 2009
Metalist Stadium Harkov
Capacitate: 40.000 de locuri
Renovat: 2009
Stadionul Olimpic din Kiev
Capacitate: 60.000 de locuri
Finalizare: 8 octombrie 2011
Stadionul nou din Lvov
Capacitate: 35.000 de locuri
Finalizare: 29 octombrie 2011
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
