Băncile greceşti de pe piaţa locală - Bancpost, Alpha, Piraeusşi Banca Românească - au pompat în ultimii cinci ani cel puţin unmiliard de euro într-o serie din cele mai mari proiecte imobiliarepe piaţa locală, alături de UniCredit grecii fiind cei mai marifinanţatori din real estate.
Astfel, se poate spune că grecii au fost contribuitor net lafinanţarea economiei româneşti, în care piaţa imobiliară a atrasunele dintre cele mai mari investiţii pe parcursul ultimuluideceniu. Printre proiectele care au fost făcute şi cu ajutorulcreditelor furnizate de băncile greceşti se numără mallurileBăneasa Shopping City şi Liberty Center din Bucureşti, clădiri debirouri precum Euro Tower (în care Banca Românească a anunţatrecent că îşi va muta sediul) sau Cubic Center, precum şi o seriedintre cele mai mari ansambluri de locuinţe, ca Asmita Gardens,Doamna Ghica Plaza sau Stejarii.
Doar în 19 dintre cele mai mari proiecte imobiliare în care aufost implicate băncile greceşti valoarea cumulată a finanţărilorbancare s-a ridicat la aproape un miliard de euro, potrivit unuicalcul al ZF.
"Băncile greceşti finanţează în mod tradiţional piaţaimobiliară, fiind un business uşor de înţeles. Pe plan localau abordat masiv două segmente: clienţii greci şi dezvoltatoriiimobiliari, unde au fost foarte competitivi ca preţ şi nu aupermis altor bănci să crească", comentează Andrei Diaconescu,managing partner în cadrul casei de investiţii CapitalPartners.
Rezultatele financiare ale proiectelor imobiliarefinanţate de băncile elene sunt diferite: sunt proiecte de locuinţeîn care există sute de apartamente nevândute, clădiri de birouri cuetaje goale sau centre comerciale cu zeci de spaţii neocupate, darşi proiecte închiriate aproape integral şi care obţin randamenteridicate, precum turnurile City Gate din Piaţa Presei sau proiectulBăneasa dezvoltat de Gabriel Popoviciu.
Cel mai recent credit imobiliar important acordat debăncile elene a fost semnat anul trecut, când Alpha Bank şiEurobank, în consorţiu cu Bank of Cyprus, au acordat un credit derefinanţare de 80 mil. euro pentru turnurile City Gate. Încondiţiile în care ratingul dat de către agenţia Standard &Poor's acestor bănci este CCC, cu perspectivă negativă, mai poatespera piaţa imobiliară locală că poate reveni pe creştere şi cuajutorul băncilor elene?
"Mi-este greu să cred. În piaţa imobiliară oricum nivelulde neîncredere este ridicat şi finanţările puţine. În mod evident,până când situaţia Greciei nu se va clarifica, nu vom putea vorbide finanţare imobiliară din partea băncilor greceşti. Nu aş doritotuşi să generalizez", mai spune Diaconescu, referindu-se la oserie de investitori eleni care au o relaţie specială cuinstituţiile finanţatoare din Grecia şi care, în cazuriexcepţionale, ar putea fi creditaţi în continuare.
În materie de imobiliare pe plan local grecii nu aufinanţat doar investitorii din ţara de origine, pe listadebitorilor aflându-se inclusiv importanţi oameni de afacerilocali, ca Gabriel Popoviciu (mallul şi birourile din Băneasa),Dinu Patriciu (clădirea de birouri Cubic Center) sau Iulian Dascălu(Iulius Mall Suceava).
Leul pierde într-o zi 1% în faţa euro
Giganţi mondiali precum Barclays, JP Morgan sau BNP Paribas,care au cumpărat lei în ultimele luni când cursul era mai jos, s-aufript după ce au aşteptat în zadar ca BNR să intervină pe piaţă şisă oprească ascensiunea euro peste pragul de 4,2 lei, antrenată deretragerea investitorilor de pe pieţele din regiune. BNR a rămasînsă pe margine, iar în final au fost nevoiţi să cumpere valută şisă închidă poziţiile în pierdere. Cumpărările mari de valută auîmpins cotaţiile rapid în sus. Fără vânzători de valută în piaţă,leul a pierdut peste 1% pe piaţa valutară interbancară în şedinţade ieri, cotaţiile urcând de la 4,1850 la 4,2350 lei pentru uneuro, cel mai înalt nivel atins din februarie. "Nu ne aşteptam caBNR să nu intervină. Probabil acum se bucură că i-a forţat să îşiînchidă poziţiile pe cei care mizaseră pe aprecierea leului", aspus un dealer. Din primăvară, marile bănci de investiţii străineîşi sfătuiseră clienţii să parieze pe aprecierea leului şi săcumpere titluri de stat. Dealerii spun că străinii au poziţii decirca un miliard de euro în România.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
