Valoarea proprietăţilor din România - terenuri, locuinţe sau alte active - rămâne o enigmă, în condiţiile în care nicio instituţie nu centralizează în prezent preţurile de tranzacţionare pentru a le face publice şi a da astfel o direcţie clară a pieţei.
Institutul Naţional de Statistică, BNR şi Uniunea Naţională a Notarilor Publici au semnat la începutul anului 2010 un protocol de colaborare pentru realizarea unui index imobiliar bazat pe preţurile de tranzacţionare a locuinţelor, dar acesta nu a avut continuitate şi nu s-a impus ca un reper în piaţă în aceşti ani în care evoluţia viitoare a preţurilor a fost întrebarea fundamentală a potenţialilor cumpărători, dar şi a băncilor.
În acest context, Indicele Imobiliar realizat de ZF a surprins de-a lungul ultimilor patru ani, de când scad preţurile, inclusiv luni în care proprietarii de apartamente vechi cu trei camere din Bucureşti au majorat preţurile, dar nu există informaţii dacă acestea au avut susţinere în piaţă.
Preţurile locuinţelor din Bucureşti s-au prăbuşit vertiginos în primul an de criză, cu aproximativ 25%, dar după lansarea programului Prima casă, în vara anului 2009, ritmul de scădere s-a temperat puternic, astfel că valorile solicitate s-au mai redus cu 25% într-un interval de trei ani şi jumătate, adică o medie anuală sub 10%.
Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels
