ZF/EY Reframe the future. Consumul şi consumatorul, în umbra pandemiei, inflaţiei şi războiului

„Vom asista impunerea unui tipar de consum buy better than more, la cereri pentru noi servicii de sharing, la repararea de lucruri şi refolosirea lor, atât din raţiuni de a cheltui mai puţin, cât şi din dorinţa de a crea mai puţine deşeuri.“

O nenorocire nu vine nicio­dată singură. Nu erau de ajuns pandemia şi uriaşa inflaţie care i-a urmat. Trebuia să fie şi un război la graniţă. De la o creştere economică de peste 4%, anticipată de economişti, ajungem la una de 2% în 2022 - şi asta ar fi chiar o veste bună în contextul de faţă. Consumul este coloana vertebrală a economiei româneşti, cu o pondere de aproape 80% în PIB. Deşi considerat o bază nesănătoasă pentru creşterea economică, consumul este, până la urmă, scopul activităţii economice. Cum va arăta consumul în urma pandemiei, inflaţiei mari şi, acum, a războiului?

„Noi suntem o economie care importă multe produse cu valoare adăugată mare şi, în linie cu toate economiile, vom experimenta creşteri semnificative de preţ, atât din punctul de vedere al inflaţiei, cât şi ca urmare a presiunilor venite din partea sancţiunilor şi a crizei containerelor. Un segment important de consumatori din România în mod clar va resimţi acest impact – mai ales că aproximativ 70% din populaţie are venituri sub media Uniunii Europene, iar aceştia vor fi primii afectaţi”, spune Cristian Cârstoiu, partener în divizia de consultanţă a EY România.

Datele de joi de la Institutul Naţional de Statistică arată că cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul, principalul indicator pentru consumul privat, a crescut în februarie, atât faţă de ianuarie 2022, cât şi faţă de februarie 2021. Războiul din Ucraina a izbucnit însă la finalul lui februarie, dar, chiar şi în aceste condiţii, consumul privat pare să se fi ţinut bine în faţa inflaţiei de 8,5%. Pentru finalul anului, prognoza actuală a guvernului este de creştere a consumului final de 3,6%, potrivit prognozei de iarnă 2022. În prognoza de primăvară, care va îngloba atât evoluţia inflaţiei, cât şi estimări privind impactul războiului, lucrurile se vor schimba.

„Vedem mai multă atenţie acordată experimentării unor noi zone la care consumatorii nu au avut acces sau au preferat să întârzie accesarea lor şi renunţarea la achiziţii care acum nu mai sunt percepute ca fiind necesare”, mai spune Cristian Cârstoiu, răspunzând la cum ar putea să se schimbe tiparul de consum în urma pandemiei şi războiului.

Ziarul Financiar, în parteneriat cu EY România, a demarat campania editorială ZF/EY „Reframe the future”, cu ocazia aniversării prezenţei de 30 de ani în România a companiei internaţionale de consultanţă şi audit Ernst & Young (EY).

Tiparul de consum în România şi vest

„România este o ţară foarte bine conectată la pulsul marilor economii, prin urmare şi tiparul de consum se aliniază destul de fidel la tendinţele pe care le vedem în economiile mai mari şi/ sau mai dezvoltate”, răspunde Cristian Cârstoiu.

EY a realizat recent un studiu la nivel global privind consumul în noul context, pe un eşantion de 18.000 de consumatori. Potrivit sondajului, peste jumătate din consumatori spun că majorarea preţurilor le afectează capacitatea de a achiziţiona bunuri, această pondere fiind mai mare în ţările în curs de dezvoltare. De asemenea, o altă tendinţă relevată de studiul EY arată că mai mult de 4 din 10 consumatori vor cumpăra doar de la branduri care se aliniază cu valorile lor.

„În special noile generaţii, X şi Y, milenialii şi cei din generaţia Z sunt mult mai conştienţi de impactul consumului în sănătatea fizică şi mentală şi de impactul asupra mediului, deci vom vedea preferinţe pentru produse sustenabile sau mutări din zona de achiziţie de produse în sine, spre achiziţia de experienţă - de la locuinţe, maşini sau haine, la investiţii în sănătate, călătorii, dezvoltare personală, artă şi cultură, divertisment, sport etc.”, mai spune Cârstoiu.

Cum schimbă pandemia, inflaţia şi războiul tiparul de consum

„Vom asista impunerea unui tipar de consum buy better than more, la cereri pentru noi servicii de sharing, la repararea de lucruri şi refolosirea lor, atât din raţiuni de a cheltui mai puţin, cât şi din dorinţa de a crea mai puţine deşeuri. Tindem spre un consum mai responsabil şi mai precaut.”

Statisticile vorbesc de cinci dimensiuni ale mentalităţii de consum, adaugă Cârstoiu: sănătatea fizică, sănătatea mentală, impactul pe mediu, comunitate şi modul în care ne gestionăm timpul. Peste două treimi din consumatori sunt mult mai atenţi şi mai precauţi în ceea ce priveşte sănătatea lor fizică şi 62% sunt mai atenţi şi la sănătatea mentală, mai arată datele EY.

„Noi am coroborat aceste tendinţe şi cu fenomenul global numit The Great Resignation – marele val de demisii. Aproximativ 60% din consumatori au devenit mult mai reticenţi în a cumpăra, în a cheltui bani pe lucruri pe care înainte cheltuiau cu foarte multă largheţe. Acum şi-au replanificat modul în care îşi alocă banii pentru ceea ce într-adevăr le face plăcere.”